Ministerul Mediului condus de Diana Buzoianu a elaborat un proiect de lege care modifică taxarea resurselor de apă în România. Documentul prevede eliminarea unor scutiri de plată și un calendar precis de majorări de tarife pe următorii trei ani, măsuri impuse pentru a îndeplini jaloanele PNRR și recomandările Băncii Mondiale.
De ce cresc tarifele
Analiza realizată de Banca Mondială arată că sistemul actual de venituri al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) nu poate întreține infrastructura critică. Statul a ales „Scenariul 2” de finanțare, care vizează reabilitarea barajelor și digurilor principale.
Costul total pentru următorii 15 ani este estimat la 31,7 miliarde de lei, în timp ce veniturile actuale ar acoperi doar 24 de miliarde. Pentru a acoperi diferența de 7,7 miliarde de lei, Ministerul instituie un mecanism de indexare cu inflația combinat cu majorări directe.
Calendarul scumpirilor (2026-2029)
Creșterea tarifelor se va aplica etapizat. Aceasta va afecta toate categoriile de utilizatori, dar cu un impact mai mare asupra sectorului energetic și al exploatării de agregate minerale.
1 iulie 2026: Toate tarifele se indexează cu 7,32% (inflația pe 2025).
1 ianuarie 2027: Creștere de 3,6% pentru toți utilizatorii. Producătorii de energie hidro și balastierele vor plăti cu 10% mai mult.
1 ianuarie 2028: Creștere de 7,2% pentru toți utilizatorii. Producătorii de energie hidro și balastierele vor plăti cu 20% mai mult.
1 ianuarie 2029: Creștere de 6,25% pentru toți utilizatorii. Producătorii de energie hidro și balastierele vor plăti cu 13,64% mai mult.
Noile categorii taxate: Hidrogenul verde și pompele de căldură
O noutate absolută a proiectului este reglementarea și taxarea unor domenii aflate în plină ascensiune. Producătorii de hidrogen verde vor fi obligați să plătească contribuții pentru volumele de apă utilizate atât în procesul de producție, cât și pentru răcire, fiind introduse tranșe specifice în anexele legii. De asemenea, utilizarea apelor subterane ca sursă de căldură pentru pompele de căldură va fi taxată sub forma unei noi contribuții pentru „potențial asigurat energie calorică”.
În sectorul hidroenergetic, proiectul elimină excepțiile care permiteau unor operatori să evite plata anumitor contribuții din cauza imposibilității tehnice de a monta aparate de măsură. Aceștia vor fi taxați forfetar, raportat la cantitatea de energie produsă. Mai mult, statul corectează erori legislative anterioare și impune aplicarea uniformă a Indicelui Prețurilor de Consum pentru toate tipurile de penalități și tarife, fără excepții.
Impactul financiar asupra statului
Impactul financiar asupra bugetului de stat este estimat a fi unul pozitiv, generat exclusiv din colectarea TVA aferent noilor tarife. Pentru a doua jumătate a anului 2026, se prognozează încasări suplimentare de aproape 42 de milioane de lei, urmând ca între 2027 și 2030, sumele să depășească 90 de milioane de lei anual.
Din punct de vedere economic, Ministerul Mediului susține că noul mecanism respectă principiul „recuperării costurilor” și alocă cheltuielile direct către beneficiari, în funcție de tipul de resursă și folosință. Totodată, reforma este prezentată ca un angajament necesar în cadrul PNRR, vizând un management durabil al resurselor de apă într-un context climatic marcat de alternanța între secete prelungite și inundații severe. Finanțarea investițiilor va fi monitorizată strict, lista obiectivelor fiind aprobată direct la nivelul ordonatorului principal de credite pentru a asigura trasabilitatea fondurilor.
