MAE, lamentabil: Limba română și școlile cu predare în română sunt în prag de dispariție în Ucraina

Distribuie acest articol!

Ministerul Afacerilor Externe a inițiat săptămâna trecută o întrunire la care au participat, pentru prima dată, delegați ai românilor din toate regiunile istorice românești situate în prezent pe teritoriul Ucrainei – Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Soarta limbii române și a școlilor cu predare în română din țara vecină au fost principalele subiecte de discuție.

Nouăsprezece reprezentanți ai românilor din Ucraina s-au întâlnit cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ai Administrației Prezidențiale, ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), ai Departamentului pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, ai Institutului Cultural Român și ai Ministerului Educației.

La discuții a participat și cernăuțeana Alexandrina Cernov, membru corespondent al Academiei Române. „În discursurile autorităților ucrainene apare ideea că trebuie să se schimbe identitatea românilor din Ucraina și desigur limba și identitatea sunt două noțiuni foarte legate între ele. Adică, identitatea națională se păstrează prin limbă”, a declarat academiciana.

Toate problemele vitale ale românilor din Ucraina au fost sistematizate în Memoriul Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, care, în 27 de pagini, trimite la Constituția Ucrainei și obligațiile internaționale ale Ucrainei. Documentul a fost din nou înmânat autorităților de la București de Aurica Bojescu, secretarul uniunii.

Alte aspecte abordate au vizat operaționalizarea Institutului Cultural Român la Kiev și a filialei acestuia de la Cernăuți și înființarea unui birou consular la Ismail.

Pe agenda discuțiilor s-au regăsit și subiecte precum nevoia de sprijin pentru consolidarea organizațiilor civice ale românilor din Ucraina și de finanțare pentru tipărirea publicațiilor de limbă română, care au încetat să mai apară în format print de ceva timp.

Bursele pentru elevii români vor continua

La întrunirea de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Secretarul de Stat Oana Ursache a anunțat continuarea burselor oferite de România pentru elevii români din clasele primare care învață limba română sau în școli cu predare în limba română.

Anul trecut, jumătate din bugetul DRP a fost alocat sprijinirii românilor din Ucraina, iar anul acesta se estimează că aceste sume vor depăși 60% din bugetul instituției.

Oana Ursache a afirmat că legătura sa cu românii din aceste regiuni este una specială: „Este strâns marcată de faptul că sunt bucovineancă și lector universitar la Universitatea din Suceava, instituție de învățământ superior implicată în proiecte transfrontaliere care includ conservarea și promovarea patrimoniului cultural-istoric”, a spus ea.

„Încercăm să asigurăm o altă generație de profesori care să preia ștafeta de la generațiile de profesori care început această muncă în anii 90. Trebuie să avem grijă să putem avea limbă română și peste 10 ani, și peste 30 și peste 60”, a mai declarat Oana Ursache.

Situația din teren

La întâlnirea de la Ministerul Afacerilor Externe, Secretarul de stat Dan Neculăescu a amintit că România a obținut de la Ucraina recunoașterea identității dintre limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, iar legislația Ucrainei ar trebui să reflecte aceasta, eliminând recunoașterea juridică a existenței unei așa-zise „limbi moldovenești”.

Românii din Ucraina reclamă însă că, în practică, lucrurile nu stau la fel de bine ca la nivelul declarațiilor. De exemplu, în 17 august, o publicație ucraineană anunța un proiect al autorităților din Regiunea Odesa de a înființa, cu finanțare de la bugetul local, un „Centrul Cultural Moldovenesc” – cel mai probabil la Reni.

Iar în martie două școli românești din regiunea Odesa au fost transformate în filiale ale unei școli ucrainene. În ultimii 30 de ani, românii din Ucraina au pierdut 30 de școli cu predare în limba română.

În 2017, Rada Supremă de la Kiev a aprobat o lege a educației care prevede înlocuirea treptată a predării în limba maternă a minorităților naționale cu predarea în limba ucraineană. Comisia de la Veneția (a Consiliului Europei) a confirmat impactul negativ al legii și a recomandat schimbarea articolului 7, care este neconstituțional, restrângând drepturi preexistente.

Românii din Ucraina numără aproximativ 500.000 de persoane și trăiesc din moși-strămoși în Regiunile Cernăuți (Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei și Ținutul Herța), Odesa (Bugeac) și Transcarpatia (Maramureșul istoric).

Cea mai numeroasă minoritate din Ucraina este cea a rușilor, care formează peste 17% din populație. În urma deceniilor de propagandă sovietică, două treimi din românii din Ucraina se identifică drept „moldoveni” și numai o treime drept „români”. Dacă toți s-ar identifica drept români, românii ar fi a doua minoritate ca mărime din Ucraina.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: