Lovitură de grație pentru Kiev: Marine Le Pen anunță sistarea totală a ajutorului pentru Ucraina dacă va ajunge la Palatul Élysée

Marine Le Pen, lidera extremei drepte din Franța, a promis că va tăia complet ajutorul financiar acordat Ucrainei la șase luni după ce va ajunge la Palatul Élysée, în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale din primăvară. Deși nu a explicat clar cum a calculat acest termen de șase luni, politiciana a subliniat că această perioadă reprezintă o perioadă de grație oferită Kievului.

Aflată pe primul loc în preferințele alegătorilor în sondajele de opinie, candidata partidului Adunarea Națională s-a declarat deja convinsă de victoria sa.

Într-un interviu acordat ieri postului flamand VRT News, ea a precizat că din momentul în care va fi aleasă, ajutorul va fi menținut doar jumătate de an pentru a nu pune pe nimeni în fața faptului împlinit, însă ulterior va fi oprit definitiv deoarece Franța nu își mai permite aceste cheltuieli.

Falimentul public al Franței și alternativa oferită Kievului

În ultimele săptămâni, ea a promis în repetate rânduri că va opri sprijinul financiar acordat Kievului de Paris. Este totuși pentru prima dată când vorbește public despre o perioadă de grație de șase luni.

„Nu vreau să iau pe nimeni prin surprindere”, s-a apărat Marine Le Pen, argumentând că „Franța este în pragul incapacității de plată a datoriei publice” și că, în aceste condiții, „este o dovadă de sinceritate față de Zelenski să îi spunem că nu mai putem susține acest ajutor financiar”, a declarat ea citată de Le Parisien.

În condițiile în care Kievul nu s-ar mai putea baza pe sprijinul Parisului, Marine Le Pen a apreciat că Ucraina ar putea apela la „alte țări din Uniunea Europeană care se află într-o situație financiară mai bună decât Franța și care, cu siguranță, ar putea prelua această responsabilitate”, fără a preciza la ce state se referă.

Precedentele populiste din Europa și din Statele Unite

Promisiuni asemănătoare au făcut și alți lideri politici europeni populişti, însă unii și-au schimbat poziția după alegeri. În Cehia, Andrej Babis a promis că va desființa programul de muniții pentru Ucraina, dar, odată ajuns premier, a decis să îl continue cu finanțare din partea altor state.

În Olanda, Geert Wilders s-a opus trimiterii de arme către Kiev, însă și-a nuanțat poziția în timpul negocierilor pentru formarea guvernului. Și Donald Trump a făcut promisiuni electorale referitoare la Ucraina, de care apoi nu s-a ținut, cum ar fi încheierea rapidă a războiului.

Numărătoarea inversă până la alegerile de la Paris

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa este programat pe 18 aprilie.