Primării bogate, cetățeni săraci? Scandalurile de corupție din PSD și PNL. Cine plătește prețul privilegiilor din administrația locală?

În timp ce românii plătesc taxe și impozite, cazurile de corupție și conflictele de interese din administrația locală ridică o întrebare incomodă: în slujba cui lucrează, de fapt, aleșii locali?

PSD și PNL, două dintre partidele care au dominat administrația locală în ultimele decenii, au avut reprezentanți implicați în dosare răsunătoare de corupție. Aceste cazuri nu demonstrează vinovăția tuturor aleșilor celor două partide, dar arată cât de grav poate deveni abuzul de putere atunci când transparența și controlul banilor publici sunt insuficiente.

1. Dumitru Buzatu – geanta cu 1,25 milioane de lei și contractele publice

PSD • Fost președinte al Consiliului Județean Vaslui

Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri de corupție din administrația locală îl are în centru pe Dumitru Buzatu, fost lider PSD și fost președinte al Consiliului Județean Vaslui.

În septembrie 2023, procurorii DNA l-au prins în flagrant cu o geantă în care se aflau 1,25 milioane de lei. Potrivit acuzațiilor, banii ar fi reprezentat un comision pentru facilitarea unei plăți aferente unor lucrări publice.

Conform relatărilor despre dosar, omul de afaceri denunțător a susținut că suma reprezenta aproximativ 10% dintr-o plată de circa 12 milioane de lei. Ce spune acest caz despre modul în care poate fi deturnat interesul public? Un proiect de infrastructură, care ar trebui să aducă beneficii locuitorilor, poate deveni o oportunitate pentru obținerea unor avantaje personale ilegale.

În martie 2026, Buzatu se afla în continuare sub control judiciar, fiind judecat pentru luare de mită.

Cazul ridică o întrebare fundamentală: câte investiții locale ar putea fi realizate mai eficient dacă fiecare leu ar fi cheltuit exclusiv în interesul cetățenilor?

2. Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti” – fost primar, condamnat în dosare de corupție

Fost PDL • Fost primar al municipiului Piatra-Neamț

Gheorghe Ștefan reprezintă un exemplu documentat de politician local ajuns în centrul unor dosare de corupție.

În octombrie 2016, fostul primar a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare cu executare în dosarul Microsoft. De asemenea, într-un alt dosar, privind finanțarea ilegală a PDL, a primit o condamnare definitivă de trei ani de închisoare.

Potrivit relatărilor despre dosarul finanțării partidului, Gheorghe Ștefan a recunoscut implicarea într-un mecanism prin care erau obținute sume de bani în schimbul influențării unor contracte.

Aici apare una dintre cele mai grave probleme ale politicii locale: transformarea influenței administrative într-un instrument de obținere a banilor.

3. Cristian Popescu-Piedone – conflictul de interese și favorizarea rudelor

Fost primar al Sectorului 5 • Nu este un exemplu de primar PSD sau PNL

Un alt exemplu relevant pentru problemele de integritate din administrația locală este Cristian Popescu-Piedone.

În februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv constatarea Agenției Naționale de Integritate privind un conflict de interese din perioada în care Piedone conducea Primăria Sectorului 5.

Potrivit ANI, acesta și-a numit ginerele într-o comisie a primăriei, iar persoana numită a obținut venituri totale de 109.520 de lei în anii 2021 și 2022.

Acest caz arată că privilegiile de familie și interesele personale pot compromite încrederea în administrație chiar și atunci când nu este vorba despre o condamnare pentru furtul banilor publici.

Când rudele unui ales local ajung să beneficieze de deciziile sale administrative, cetățenii au dreptul să întrebe dacă instituția funcționează pentru comunitate sau pentru cercul de apropiați al celui aflat la conducere.

4. Cum pot fi transformați banii comunelor și orașelor în surse de îmbogățire ilegală?

Corupția din administrația locală nu înseamnă întotdeauna bani luați direct din casieria primăriei. Uneori, mecanismele sunt mai greu de observat.

Un mecanism întâlnit în dosarele de corupție este cel al comisioanelor ilegale. O firmă obține un contract public sau o plată, iar un politician ori un funcționar pretinde un procent din valoarea acestuia în schimbul influenței sale. Dosarul Buzatu ilustrează o asemenea acuzație.

Alt risc este folosirea instituțiilor pentru favorizarea rudelor, apropiaților sau partenerilor de afaceri. În asemenea situații, interesul comunității riscă să fie împins pe plan secund.

Nota de plată poate ajunge la cetățeni: investiții mai scumpe decât ar trebui, lucrări întârziate, servicii publice slabe și bugete care nu mai ajung pentru nevoile reale ale localității.

Acestea sunt riscuri și mecanisme documentate în cazuri de corupție, nu dovezi că toate primăriile PSD sau PNL le practică.

5. Luxul politicienilor și sărăcia comunităților: cine verifică averile?

O altă problemă care merită examinată este diferența dintre averile declarate ale unor aleși și veniturile lor oficiale.

O casă scumpă, un autoturism de lux sau proprietățile numeroase nu demonstrează, prin ele însele, săvârșirea unei infracțiuni. Dar pot justifica întrebări jurnalistice legitime atunci când există neconcordanțe între venituri, bunuri și explicațiile publice.

Pentru fiecare primar PSD sau PNL, întrebările trebuie să fie aceleași: ce venituri a declarat, ce bunuri deține, cum le-a dobândit, ce contracte a semnat primăria și cine sunt beneficiarii acelor contracte?

Nu este suficient ca un primar să se fotografieze lângă o stradă asfaltată sau o școală renovată. Cetățenii trebuie să știe și cât a costat investiția, cum a fost selectat constructorul și dacă prețul a fost justificat.

6. PSD și PNL trebuie să răspundă pentru integritatea oamenilor pe care îi promovează

Cele două mari partide nu pot cere încrederea cetățenilor doar prin promisiuni electorale. Au și responsabilitatea de a verifica integritatea candidaților, de a reacționa la suspiciuni serioase și de a explica public deciziile privind persoanele promovate în funcții.

În cazul lui Dumitru Buzatu, PSD a decis excluderea sa din partid după flagrantul din septembrie 2023.

Dar problema de fond depășește un singur partid sau politician. România are nevoie de controale eficiente asupra achizițiilor publice, de declarații de avere verificabile și de sancțiuni aplicate atunci când încălcările legii sunt dovedite.

Oamenii au nevoie de drumuri, apă, canalizare, școli și spitale funcționale, nu de scandaluri repetate în jurul celor care le administrează banii.

Banii publici sunt ai comunităților. Iar primarii, indiferent că sunt PSD, PNL sau din alte partide, trebuie să demonstreze că lucrează pentru cetățeni, nu pentru interese personale.