Dezvăluiri explozive din raportul Curții de Conturi: Cine controlează, de fapt, banii SRI și misterul celor 19 entități secrete din subordine
Un document oficial de audit publicat recent de Curtea de Conturi a României aruncă în aer percepția asupra modului în care funcționează și este finanțat Serviciul Român de Informații (SRI). Raportul scoate la lumină două realități instituționale halucinante, ținute până acum într-o discreție totală față de spațiul public.
Generalul Gheorghe Stancu-Răducu, omul care este cu adevărat ordonatorul principal de credite al SRI
Analiza Curții de Conturi privind „situațiile financiare consolidate ale SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII pentru exercițiul financiar încheiat la 31.12.2025” arată clar cine deține puterea financiară în interiorul serviciului. Conform documentului, situațiile auditate au fost aprobate de generalul Gheorghe Stancu-Răducu, adjunct al directorului SRI, acesta semnând oficial în calitate de ordonator principal de credite documentația depusă la Ministerul Finanțelor (sub nr. 551019/19.02.2026).
Auditorii expun astfel un paradox instituțional major. În condițiile în care SRI funcționează fără un director civil validat de Parlament încă din 3 iulie 2023, reprezentarea oficială a instituției în fața statului și la ședințele CSAT este asigurată de prim-adjunctul Răzvan Ionescu. Cu toate acestea, controlul absolut asupra bugetelor și semnătura pe banii serviciului secret aparțin, în realitate, adjunctului Gheorghe Stancu-Răducu.
Cele 19 entități cu personalitate juridică subordonate SRI: un mister instituțional nedeslușit
Același raport de audit detonează o a doua bombă de proporții, menționând negru pe alb o situație complet necunoscută publicului: „Situațiile financiare ale SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAȚII au inclus informațiile financiare de la cele 19 entități subordonate cu personalitate juridică”.
Practic, Curtea de Conturi confirmă oficial existența a nu mai puțin de 19 structuri distincte, dotate cu personalitate juridică, care operează în subordinea directă a principalului serviciu de informații al țării. Despre identitatea și obiectul de activitate al acestor entități nu s-a comunicat niciodată nimic asumat.
Această opacitate alimentează un val de speculații privind arhitectura reală de putere a statului. Făcând un exercițiu de deducție bazat pe monitorizarea principalelor instituții publice, numărul de 19 corespunde perfect unei coincidențe cel puțin stranii: cele 16 ministere actuale, plus Guvernul României, Camera Deputaților și Senatul. Dacă aceste instituții cheie reprezintă, de fapt, „entitățile” reflectate în schemele de monitorizare și audit, rămâne o întrebare la care statul refuză deocamdată să răspundă.
sursa: bugetul.ro
