Eurobarometru corupție: 83% dintre români sunt convinși că există corupție în România
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Ilie Sărăcie și inflația care îngroapă România: milioane de români la limita supraviețuirii
România anului 2025 a fost țara în care cifrele au bătut rușinos realitatea din teren. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), aproape 3,6 milioane de români trăiau în sărăcie, incapabili să-și acopere nevoile de bază – hrană, locuință, sănătate sau educație. În ciuda discursurilor triumfaliste ale guvernanților, inflația galopantă a … - Campanie bizară a lui Drulă: candidatul USR la Primăria Capitalei se plimbă în afara Bucureștiului și promite lucruri pe care primarul nu le poate face
În loc de Capitală, Ilfov Cătălin Drulă, candidatul USR la alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București din 7 decembrie 2025, își continuă campania într-un mod neobișnuit: vizitând localități din județul Ilfov și criticând administrațiile din jurul Capitalei. Într-o postare pe Facebook, Drulă acuză „mafia imobiliară PSD” din Popești-Leordeni, Bragadiru și Chiajna, afirmând că aceste localități ar fi … - Stenograme din dosarul mitei de un milion de euro: O parte din bani urmau să meargă și în campania lui Drulă
Gândul publică, în exclusivitate, interceptări uluitoare din dosarul în care Marius Isăilă – fost parlamentar PSD condamnat și în alt dosar pentru fapte de corupție – este acuzat de DNA de săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență. Isăilă a fost arestat, vineri, după ce fusese, inițial, reținut de procurorii anticorupție. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, în exclusivitate, … - Cătălin Drulă, milionarul care cerșește bani de la români: liderul USR are milioane în conturi, dar le cere oamenilor să-i plătească afișele și clipurile de campanie
Ipocrizia politică atinge noi culmi în tabăra USR. Cătălin Drulă, președintele partidului și candidatul formațiunii pentru Primăria Capitalei, le-a trimis românilor un mesaj de-a dreptul revoltător: îi roagă să doneze bani pentru campania sa electorală, în timp ce el însuși are milioane de euro în conturi personale. „Fiecare donație ne ajută să tipărim mai multe … - Demagogul Ciucu să desecretizeze contractele cu presa! Câte sute de mii de euro plătește la Digi24!?
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a devenit un adevărat campion al aparițiilor televizate, dar nu prin competență administrativă, ci prin contracte grase cu presa plătite din bani publici. În timp ce locuitorii sectorului se plâng de gropi, mizerie și lipsa investițiilor reale, edilul liberal își finanțează imaginea prin campanii de PR ascunse sub eticheta „informare …
