Din secretele ascensiunii politice: Marcel Vela – partea I

Distribuie acest articol!

„Din ciclul personalităților politice liberale – Vela Marcel Ion”

Ion Marcel Vela, fostul primar al municipiului Caransebeș şi Ministru de Interne, actual senator în Parlamentul României, a fost un personaj foarte prezent pe scena politicii româneşti mai ales în perioada stării de urgenţă instituită în România în perioada pandemiei de coronavirus. Tocmai de aceea, scopul acestei anchete este acela de a dezvălui modul în care un fost primar şi fost informator al Securității a reușit să se îmbogățească pe seama bugetului statului și a cetățenilor, precum şi amploarea grupurilor de interese din jurul acestui personaj.

Ion Marcel Vela s-a născut într-o familie modestă de țărani muncitori din satul Armeniş, judeţul Caraş Severin. Tatăl său a lucrat la Primăria Armeniș pe postul de casier, iar mama sa, Iconia Vela, care apare în foarte multe contracte ca paravan al lui Vela Marcel, a fost colectoare de lapte în sat.

Sătenii din Ameniș îl cunosc pe Vela Marcel cu apelativul Nelu. Acest Nelu, un copil mediocru, a terminat  Liceul „Traian Doda“ din Caransebeş. Cea mai elocventă caracterizare a sa, ”O jigodie mică ajunsă jigodie mare“, i-a făcut-o fostul diriginte, care în momentul când fostul său elev a ajuns primar în Caransebeș i-a cerut ajutorul pentru a tipări o carte, dar acesta l-a refuzat „diplomatic” spunându-i că: „Ţara arde şi baba se piaptănă!“.

După ce  a absolvit liceul în 1982, Vela Marcel a intrat la Facultatea de Mine din Petroşani, facultate la care a renunţat în primul an. Ulterior, a reușit să absolve, la seral, Institutul de Subingineri de la Reşiţa.

După terminarea studiilor la instutut, acesta s-a angajat ca agent de asigurări la A.D.A.S. Caransebeş unde s-a ocupat cu asigurările de viaţă pentru muncitorii angajaţi la combinatele şi la uzinele din regiune și a mai încheiat asigurări pentru cei care aveau paşaport de mic trafic. Din acest motiv, securitatea l-a racolat ca informator, statut la care a rămas și în zilele noastre, conform documentului care a circulat prin presă la începutul anilor 2000.

Pe acest document apare ca ofițer de legătură Jucă Ilie. Ca o coincidență, Jucă Ilie a fost numit, în momentul în care Vela a ajuns primar de Caransebeș,  director al Corpului de Gardieni Publici Caransebeş și mai apoi administrator al firmei POL-COM, deținută de municipalitate și însărcinată cu paza mai multor obiective din oraş.

Mai mult, Vela Marcel deține și un certificat de revoluționar „cu toate că nimeni nu a putut stabili dacă acesta chiar a participat la revoluție și planează suspiciunea că acest document a fost obţinut ilegal. De aceea, credem că pentru a elucida acest mister autoritățile statului, altele decât cele care l-au acoperit pe Vela Marcel, ar trebui să efectueze o cercetare.

Încă din anul 1990 Vela s-a înscris în PNL şi în Alianţa Civică, iar din anul 1992 Vela Marcel a ajuns viceprimar în Caransebeș.

În paralel cu politica, Vela Marcel a fost samsar de mașini împreună cu Traian Smultea care în prezent ocupă funcția de consilier județean din partea PNL, dar odată ajuns viceprimar acesta a renunțat la această preocupare și s-a ocupat de afaceri mai importante, așa cum îi stă bine unui viceprimar. Ulterior, s-a înscris la Universitatea „Iosif Constantin Drăgan“ din Lugoj, iar apoi în Partidul Liberal ’93 condus de omul de afaceri Dinu Patriciu.

După mandatul de viceprimar Vela s-a hotărât să candideze pentru funcţia de primar, iar de pe afişul său de campanie se reține că „împlineşte 33 de ani la 2 iunie 96”. Acest afiş este o mostră pentru incapacitatea politicii româneşti de a construi măcar un afiş electoral, cu atât mai puţin un viitor pentru români. Vela a pierdut alegerile în favoarea lui Ioan Mura, dar a rămas consilier local. În urma alegerilor, Vela a decis să se întoarcă în domeniul asigurărilor, la o companie desprinsă din defuncta A.D.A.S. și anume ASIROM, unde va rămâne până în 2004.

În anul 2000, Vela va candida din nou la primăria Caransebeș, dar și de data aceasta va fi un perdant politic, dar va rămâne pe lista consilierilor locali. Între timp, datorită demisiei prefectului judeţului Caraș-Severin, Vela este numit prefect, o funcție prea mare pentru el.

În anul 2004 îl regăsim pe Vela candidat la Primăria Caransebeș împotriva lui Traian Pleşa, membru PSD, om de afaceri şi patron de televiziune locală, iar campania și-a început-o prin distribuirea a 2.000 de cozonaci de Paşte familiilor nevoiaşe. Vela, știind că nu putea câștiga alegerile, a încearcat să-l convingă pe Ion Stepanescă să-i susțină campania electorală. Acesta a sponsorizat campania cu suma de 23.000 de euro, cu toate că Vela susține că, de fapt, erau doar 12.000 de mărci germane. Cu acești bani, Vela i-a adus în Caransebeș, pentru a distra alegătorii, pe membrii formației SIMPLU și pe manelistul Nicolae Guță.

Cu ajutorul celui din urmă, Vela a reuşit să obţină 8.798 de voturi, de două ori mai multe decât contracandidatul său. Demn de reținut este și faptul că la depunerea jurământului noul primar a adus muzică de fanfară.

Alegerea în funcţia de primar i-a oferit lui Marcel Vela contextul potrivit pentru a strânge mâini şi a aduna cărţi de vizită. Nu mai era un biet consilier local, acum era ditamai şeful de administraţie municipală. Desprinderea de metehnele din trecut era însă anevoioasă. Încă nu avea curajul de a spune nu chilipirurilor de duzină: de pildă, nu a ezitat să se înscrie în „afacerea Lyoness“, o schemă piramidală care promitea participanţilor reduceri consistente dacă îi atrageau și pe alții în joc.

Ambițiile noului primar sunt nemărginite, acesta a ajuns și lector universitar la Universitatea Hyperion din București unde a predat Drept administrativ şi Drept constituţional. Cred că acest caz este mult mai grav decât cel a lui Becali, care a scris mai mult decât a citit.

Mai mult, în 2006, a ajuns titularul unui curs la o filială din Caransebeş a unei universităţi private. Această filială a funcţionat în incinta Muzeului de Etnografie, iar aceste instituţii au fost conduse de Nicoleta Gumă, care în 2010 a fost arestată după ce a fost prinsă luând mită câte 1.500 de euro de la 33 de studenţi cărora le promisese că va interveni pentru promovarea licenţei.

Este clar că nici Vela nu era străin de acest scandal, deoarece acesta a recunoscut că  „la un examen, chiar mie mi s-au oferit 2.100 de lei din partea studenţilor“. Aceste șpăgi erau colectate de la studenţii care voiau o notă bună la examenul de licenţă de către Nicoleta Gumă. În urma acestei fapte, Nicoleta Gumă şi profesorul Gheorghe Stancu au fost arestați preventiv, iar şase studenţi au fost trimiși în judecată pentru dare de mită. De asemenea, Eugen Tacotă, studentul în ultimul an al Facultăţii de Drept din Caransebeş care a acceptat să adune câte 1.500 de euro de la 35 de colegi de-ai săi, şi-a recunoscut vinovăţia şi a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.

Nicoleta Gumă şi profesorul Gheorghe Stancu, la care au ajuns banii adunaţi de Tacotă, au neagat însă totul. Cei doi au fost judecaţi în stare de arest preventiv la Tribunalul Dolj, după ce au obţinut strămutarea procesului de la Tribunalul Caraş-Severin, unde se cei doi temeau că nu vor avea parte de o judecată dreaptă. Acest scandal a dus, în cele din urmă, la desfiinţarea acestei fabrici de diplome, dar Vela a rămas în CV cu aceste titluri academice care sunt o rușine pentru ceilalți membri din mediul academic.

Încă de la începutul mandatului său de primar al orașului Caransebeș, Vela Marcel s-a ocupat să-şi sporească bunăstarea până la finalul mandatului său, un exemplu fiind vânzarea din patrimoniul consiliului local a unui teren de 10.000 mp, la prețul de 2 euro/mp, lui Ioan Popa, zis și Nelu Tăiețelu, acţionar principal al companiei Pangram, deţinătoarea brandului Monte Banato. Precizăm că terenul a fost vândut fără licitaţie, iar clauzele stipulate în procesul verbal al Comisiei de analiză a ofertelor potenţialilor investitori nr. 22310/11.01006, precum şi clauzele stipulate în contractul de vânzare-cumpărare nr. 214/17.01.2006 nu au fost niciodată respectate.

În data de 11.01.2006, Comisia de analiză a ofertelor potenţialilor investitori, condusă de Marcel Vela, a luat în discuţie oferta S.C. Pangram S.A. de construire a unui centru comercial, solicitând o suprafaţă de 10.000 m.p. teren şi estimând valoarea investiţiei la 200 mii euro. În urma deliberărilor, care presupunem că au existat, Comisia condusă de Marcel Vela a aprobat solicitarea S.C. Pangram S.A. Tot comisia a stabilit următoarele clauze ce urmau a fi introduse în următorul contract, şi anume:

– contractul va conţine clauza interzicerii înstrăinării terenului de către cumpărător, până în momentul achitării preţului în întregime;

–   neînceperea investiţiei în termen de un an de la data încheierii contractului duce la anularea de drept a acestuia în termen de 30 de zile, după o notificare prealabilă, adresată investitorului de către Consiliul Local Caransebeş.

În data de 17.01.2006 se încheie contractul nr. 214, între Gruneanţu Constantin Ştefan, reprezentant al Primăriei Caransebeş şi S.C. Pangram S.A. În contract sunt stipulate, foarte clar, următoarele clauze:

  • Contravaloarea terenului va fi achitată integral, în termen de cel mult un an de la data încheierii contractului, respectiv, până la data de 17.01.2007;
  • Obligaţia cumpărătoarei de a realiza investiţia de minimum 100 mii euro şi crearea a 20 de locuri de muncă.
  • Neînceperea investiţiei în termen de un an de la data încheierii contractului duce la rezoluţiunea de drept a acestuia în termen de 30 de zile, după o notificare prealabilă adresată investitorului de către Consiliul local.
  • Neachitarea preţului în condiţiile şi la termenul stipulat în contract, precum şi nerealizarea investiţiei, atrag după sine rezoluţiunea prezentului contract FĂRĂ OBLIGAŢIA VÂNZĂTORULUI DE A RESTITUI PREŢUL ÎNCASAT.

Până în data de 17.01.2007, S.C. Pangram S.A. nu a demarat nicio investiţie, conform contractului. În schimb, S.C. Pangram S.A. a solicitat un termen de graţie de şase luni pentru finalizarea investiţiei. Cele şase luni de graţie au fost aprobate prin actul adiţional 585/26.02.2007, act ce prelungea contractul iniţial până în data de 17.07.2007.

Citește în continuare pe ANCHETATORII.RO


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: