Calendar istoric – 30 martie. 628 de ani de la prima atestare documentară a orașului Roman (1392)

Distribuie acest articol!

Astăzi, 30 martie, se împlinesc 628 ani de la prima atestare documentară a orașului Roman. Unul dintre cele mai importante documente de la sfârștul secolului al XIV-lea  este Uricul din 30 martie 1392 (hrisov de danie către Ionaş Viteazul, în care a fost scris „în cetatea noastră, a lui Roman voievod”), numele oraşului fiind preluat de la numele voievodului Roman I Muşat (1392-1394).

Uricul (act de privilegiu acordat unei moșii boierești sau mănăstirești) este cel mai vechi document autentic moldovenesc păstrat până în zilele noastre, fiind  redactat în limba slavonă, pe pergament, și se află la Arhivele Statului din București.

Acest document de ordin intern atesta Romanul, orașul care a împrumutat numele voievodului Roman I Musat

Anul 1392 este un an de reper în istoria Moldovei, deoarece Roman I Musat se autointitula „Domn al Țării Moldovei de la munte pâna la marea cea Mare”.

Oraşul Roman este unul dintre puţinele  din Moldova care se poate mândri cu existenţa a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului,  construită de Ştefan cel Mare (domn al Moldovei în perioada 1457-1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.

Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte numărul de negustori.

În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.

În preajma Primului Război Mondial s-a înfiinţat un atelier pentru reparaţii cu caracter militar, transformat ulterior în Arsenalul Armatei.

În 1950, Romanul a căpătat statut de oraș regional și a devenit reședință a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952-1956, din Regiunea Iași). Reforma administrativă a lui Nicolae Ceaușescu din 1968 nu a reînființat județul Roman, orașul primind statut de municipiu și trecând la județul Neamț.

Printre personalitățile al căror nume este legat de orașul Roman amintim: cronicarul Miron Costin (1633-1691), prozatorul Cezar Petrescu (1892-1961), poeta Otilia Cazimir (1894-1967), prozatorul și publicistul Garabet Ibrăileanu (1871-1936), scriitorul Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman, 1923-2008), muzicologul și compozitorul Mihail Jora (1901-1971), dirijorul și compozitorul Dumitru D. Botez (1904-1988), celebrul dirijor Sergiu Celibidache (1912-1996), Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) — primul inginer agronom român.

Între monumentele de interes turistic se numără ruinele cetății din secolele XIV-XVII; Catedrala episcopală având hramul „Cuvioasa Parascheva” (sau „Sfânta Vineri”), ctitorie din 1542 a a domnului Petru Rareș; biserica cu hramul „Precista Mare” sau „Adormirea Maicii Domnului”, construită între 1568-1569 prin grija Doamnei Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu; biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1609 și restaurată în 1868, care păstrează un evangheliar scris în 1265 ș.a. De amintit sunt și Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Științele Naturii din Roman și Casa Celibidache.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: