Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu,a avertizat marți că inflația ar putea continua să crească în următoarele luni, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor produse de criza din Strâmtoarea Ormuz asupra piețelor internaționale de petrol și gaze.
Șeful BNR a vorbit despre ceea ce a numit „inflația Ormuz”, fenomen care amplifică presiunile asupra prețurilor și schimbă estimările anterioare privind evoluția inflației în România.
BNR estimează o nouă creștere a inflației până în iulie
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat că inflația ar putea continua să crească în următoarele luni, pe fondul efectelor provocate de criza din Orientul Mijlociu asupra piețelor de petrol și gaze. Acesta a vorbit despre impactul „inflației Ormuz”, care a amplificat presiunile asupra prețurilor și a modificat traiectoria estimată anterior de banca centrală.
Potrivit lui Isărescu, BNR vede „ușoare presiuni inflaționiste”, amplificate în ultima perioadă, însă guvernatorul a subliniat că evoluția trebuie privită în contextul scăderii așteptate a inflației față de nivelurile foarte ridicate atinse anterior.
„Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se duce până la 11%”, a spus Mugur Isărescu, precizând că, ulterior, inflația ar urma să coboare accelerat.
Prognoza BNR: inflație de circa 5,5% la final de an
Guvernatorul BNR a explicat că, potrivit proiecțiilor actuale, inflația ar putea ajunge spre 6% în septembrie, iar la sfârșitul anului s-ar putea situa în jurul nivelului de 5,5%, în funcție de evoluțiile externe și interne.
„Spre sfârșitul anului, 5% și ceva”, a afirmat Isărescu, adăugând că prognoza este strict condiționată de ipotezele privind conflictul din Orientul Mijlociu și de revenirea la un minim de stabilitate politică și guvernamentală.
Pentru finalul anului următor, BNR estimează o inflație de 2,9%, iar în 2027 revenirea în intervalul țintit de banca centrală, însă guvernatorul a insistat că acest scenariu depinde de factori pe care România nu îi controlează integral.
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.
Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste așteptări în trimestrul IV 2025 și este așteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale, coborând și menținându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior.
