Comisia Europeană le cere platformelor online să depună mai multe eforturi pentru combaterea ştirilor false
La doi ani după ce au convenit asupra unui cod de bune practici autoreglementat pentru combaterea dezinformării, Facebook, Google, Twitter şi alte companii tech trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni mai eficiente împotriva ştirilor false, a transmis joi Comisia Europeană, potrivit Reuters.
Ştirile false legate de COVID-19 au accelerat apelurile ca reţelele de socializare să fie mai active în combaterea fenomenului.
Companiile, printre care s-au mai numărat Mozilla şi organismele comerciale pentru industria publicităţii, au semnat respectivul cod în 2018 în încercarea de a preveni să li se impună reglementări mai dure. Ulterior, Microsoft şi TikTok s-au alăturat la rândul lor grupului.
Cu toate acestea, există unele deficienţe în acest cod, după o evaluare a unui an de funcţionare, a precizat Comisia, conform unui raport consultat de Reuters.
„Acestea pot fi grupate în patru categorii largi: aplicarea inconstantă şi incompletă a codului de către platforme şi statele membre, absenţa unor definiţii uniforme, existenţa mai multor goluri în acoperirea angajamentelor din cod şi limitările intrinseci ale naturii autoregulatorii a codului”, se arată în raport.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut apel la mai multe măsuri pentru contracararea noilor riscuri.
„În contextul în care asistăm la noi ameninţări şi actori, a venit momentul să mergem mai departe şi să propunem noi măsuri. Platformele trebuie să devină mai responsabile şi transparente. Trebuie să fie mai deschise şi să ofere un acces mai bun la date, printre altele”, a spus ea.
Vera Jourova lucrează în prezent la un Plan European de Acţiune pentru Democraţie pentru a întări democraţia în faţa ameninţărilor digitale.
Comisia este de asemenea pregătită să propună noi regulile incluse într-un Act privind Serviciile Digitale până la sfârşitul anului, care va spori responsabilităţile şi răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor.
Sursa: Agerpres
- Armata cheamă rezerviștii la raport în București și Ilfov. Zeci de mii de oameni vizați de ordine de chemare înaintea unui exercițiu de mobilizare
Rezerviștii din București și Ilfov au început să primească ordine de chemare din partea Armatei Române, sub pretextul „clarificării situației militare”. Oficialii MApN spun că este doar o procedură de actualizare a datelor și de pregătire pentru un exercițiu de mobilizare programat în octombrie, dar amploarea acțiunii ridică semne de întrebare. Tot mai mulți cetățeni … - Țeapa colosală a trenurilor de la Alstom
La trei ani de când statul român a cumpărat 37 de trenuri electrice de la Alstom, cu aproape 500 de milioane de euro, doar trei dintre ele circulă. Asta deși toate ar fi trebuit să fie pe șinele din România încă de la finele lui 2024. Mai mult, pentru că Autoritatea pentru Reformă Feroviară și … - „Reforma educației”: În Vaslui profesorii de matematică sunt puși să predea muzică sau desen pentru a face norma didactică dictată de Bolojan
Mărirea normei didactice duce la situații ciudate: profesori de matematică sunt puși să predea, totodată, muzică sau desen pentru a ajunge la cele 20 de ore impuse de legea Bolojan. Liderul de sindicat a explicat că astfel de situații se întâmplă în școlile din județul Vaslui, în special în mediul rural. “Acest mecanism nu conduce … - USR continuă angajările la stat. Reforma amânată până își pun ei oamenii
USR pozează în partidul reformei, dar în realitate joacă aceeași piesă veche pe care o știm de la PSD și PNL: angajări pe bandă rulantă la stat. De fiecare dată când ajung la butoane, „salvatorii” nu fac decât să își securizeze posturile pentru prieteni și rubedenii. Reforma? Mai vedem, după ce își instalează oamenii. De … - Comisia Europeană s-a prins că politicienii români au devalizat banii din PNRR
Nu mai ține figura. Bruxelles-ul a început să ridice sprâncenele și să întrebe unde s-au dus miliardele din PNRR. Răspunsul e simplu: prin buzunarele politicienilor de la București, care au transformat cel mai mare plan de modernizare a României într-o combinație clasică de șmenuri, contracte umflate și investiții de carton. PNRR trebuia să însemne autostrăzi, …
