Berlinezii au votat pentru naționalizarea apartamentelor deținute de marii proprietari imobiliari

Distribuie acest articol!

Potrivit rezultatelor oficiale 56,4% dintre alegători s-au pronunțat în favoarea inițiativei cetățenești, în timp ce 39% au votat împotrivă, restul voturilor fiind anulate.

Referendumul, convocat prin strângerea a 340 de mii de semnături de organizația “Deutsche Wohnen & Co Enteignen” cere exproprierea marilor concerne imobiliare care dețin în proprietate peste 3.000 de apartamente.

Scopul exproprierii este controlul chiriilor care au atins cote foarte ridicate într-un oraș unde 80% dintre locatari sunt chiriași. Curtea Constituțională a invalidat la începutul anului o lege care plafona chiriile în Capitală.

Conform textului referendumului adoptat, Senatului Berlinului – executivul capitalei germane – i se solicită “inițierea tuturor măsurilor” necesare transferului de bunuri imobile și terenuri în proprietate comună în scopul socializării în conformitate cu articolul 15 din Constituția Germaniei.

Scopul inițiativei „Exproprie Deutsche Wohnen & Co.” este de a socializa participațiile companiilor private cu peste 3.000 de apartamente în Berlin. Sunt excluse companiile deținute public, asociațiile de locuințe municipale în formă juridică privată și participațiile aflate în proprietatea colectivă a chiriașilor.

Problema este că acest articol al Constituției nu a fost niciodată folosit în istoria de 72 de ani a Republicii Federale Germania, iar juriștii susțin că este discriminatoriu, deoarece se referă doar la proprietarii a peste 3.000 de apartamente și în plus exproprierea ar depăși atribuțiile Senatului, fiind de competența parlamentului federal.

Problema este și de natură practică: În estimarea oficială a costurilor, compensarea pentru exproprierea de utilitate publică a aproximativ 243.000 de apartamente este estimată la 28,8-36 miliarde de euro – plus costurile de achiziție auxiliare. Inițiativa „Deutsche Wohnen und Co.” susține că compensația va fi mai mică, estimând-o la 7,3 – 13,7 miliarde de euro.

Textul referendumului, care nu este obligatoriu, nu se bucură de sprijin politic majoritar în rândul noii administrații alese duminică în paralel cu votarea în plebiscit.

foto: Captură ARD

Spectrul politic berlinez este și mai fărâmițat decât cel la nivel național, cele 130 de mandate ale Camerei Deputaților (care numește Senatul) fiind distribuite astfel: Partidul Social Democrat (SPD) 36, Verzii 32, Uniunea Creștin Democrată (CDU) 30, Stânga (Linke) 24, Alianța pentru Germania (AfD) 13 și Partidul Liber Democrat (FDP) 12.

SPD – care va conduce în continuare orașul, CDU și FDP – care întrunesc 78 de mandate din 130 – se opun exproprierii. Franziska Giffey, lider al SPD și favorită la postul de primar, și-a declarat opoziția față de propunere, spunând că ar putea dăuna reputației orașului. Candidatul SPD la funcția de cancelar federal, Olaf Scholz, a cerut un „moratoriu al chiriei” pentru stabilizarea prețurilor. Numai Stânga și unii deputați ai Verzilor sprijină inițiativa.

Vineri, cu puțin peste o săptămână înainte de vot, orașul Berlin a anunțat achiziționarea a 14.750 de proprietăți rezidențiale pentru 2,4 miliarde de euro de la giganții imobiliari germani Deutsche Wohnen și Vonovia, un acord încheiat sub presiune pentru a găsi un răspuns la creșterea chiriilor.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: