Aderarea României la spaţiul Schengen nu se află nici pe agenda ultimului Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din cadrul preşedinţiei suedeze a UE de pe 8 şi 9 iunie de la Luxemburg, deşi Comisia Europeană dă asigurări, într-un răspuns trimis recent unui eurodeputat român, că problema rămâne o prioritate pentru executivul UE şi că va face tot ce-i stă în putinţă ca o decizie favorabilă să fie luată în 2023.
Consiliul JAI are prevăzută joi pe agenda sa provizorie o discuţie despre situaţia generală a spaţiului Schengen pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulaţie, în baza căreia ar urma să fie definite priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni.
Pentru aceste discuţii Consiliul Schengen se va reuni în aşa-numitul Comitet mixt, format din statele UE membre Schengen – respectiv Cei 27 fără România, Bulgaria, Cipru şi Irlanda – şi cele patru state non-UE care sunt parte a acestui acord (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Practic, devine o certitudine că România nu va putea beneficia de o decizie privind aderarea la spaţiul Schengen nici la al doilea Consiliul JAI din timpul preşedinţiei suedeze a UE, ceea ce face ca singurele oportunităţi rămase în 2023 să fie cele două reuniuni ale miniştrilor de interne din preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, care va începe la 1 iulie.
În acelaşi timp, după cum a afirmat şi ministrul de externe Bogdan Aurescu în trecut, problema principală pentru extinderea spaţiului Schengen cu cele două ţări este una de acord politic, care poate interveni oricând la nivelul Consiliului în urma negocierilor purtate între părţile interesate, fiind urmat de un vot în alte formate decât Consiliul JAI sau chiar într-o reuniune extraordinară a miniştrilor de interne.
Pe de altă parte, Comisia Europeană continuă să dea asigurări că aderarea României şi Bulgariei la Schengen în acest an rămâne o prioritate, iar comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a afirmat în repetate rânduri că va face tot posibilul pentru a obţine o decizie favorabilă în 2023.
Eurodeputatul român Nicu Ştefănuţă, din grupul Verzilor, a dat publicităţii vineri un comunicat în care prezintă răspunsul CE la o interpelare a sa care atrage atenţia că „46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emise anual de vehiculele aflate în aşteptare la controlul de frontieră, doar pentru că România şi Bulgaria nu fac încă parte din spaţiul Schengen”.
„Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European, ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a asigura că, în cursul anului 2023, Consiliul adoptă măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen”, menţionează CE în răspunsul său către eurodeputatul Nicu Ştefănuţă.
Ţările care au fost împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen cu prilejul votului din Consiliul JAI din decembrie anul trecut au fost Austria şi Olanda, cu menţiunea că ultimul dintre cele două state a ţinut să se facă precizarea că se opune doar aderării Bulgariei. Austria a invocat atunci faptul, fără a aduce dovezi în acest sens, că mare parte din zecile de mii de solicitanţi de azil neînregistraţi care ajungeau pe teritoriul său tranzitaseră anterior România şi Bulgaria
