Agricultura e la pământ: În Patria Cartofului, importurile au ajuns să asigure 50% din consum

Patria Cartofului din România a ajuns acum să-și asigure jumătate din consum din importuri, în condițiile în care suprafețele cultivate scad de la an la an. Fără măsuri concrete de susținere a sectorului, cultivatorii vor dispărea rând pe rând, trag un semnal de alarmă asociațiile de fermieri.

Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională „Cartoful” din România propun autorităţilor implementarea unui Plan Naţional Strategic al Cartofului pentru salvarea acestui sector economic aflat în mare dificultate şi echilibrarea balanţei comerciale, care acum înregistrează un deficit de până la 60%, după cum susţin reprezentanţii celor două organizaţii.

Potrivit datelor comunicate de Federaţia Naţională „Cartoful”, importurile de cartofi s-au ridicat anul trecut la circa 600.000 de tone, în condițiile în care necesarul intern este undeva la 1,6 milioane de tone. Cât despre consumul intern pe cap de locuitor, acesta este în scădere, în 2019, de exemplu, se situa în jurul valorii de 92 kg/cap de locuitor/an, față de 95,2 kg/cap locuitor în 2018, conform datelor INS.

Principalii factori limitativi pentru cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor şi, mai ales, lipsa unor spaţii adecvate pentru depozitare.

„Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiţi să-şi vândă producţia imediat după recoltare la preţuri reduse, fapt datorat lipsei spaţiilor de depozitare în condiţii optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof”, a declarat Laszlo Becsek, vicepreşedinte Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu ministrul Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, în cadrul căreia a fost prezentată propunerea pentru implementarea unui Plan Naţional Strategic al Cartofului.

Cele două organizaţii au susţinut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parţiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare şi a cartofului pentru sămânţă. Producătorii consideră că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase fermierilor, foarte puţini, de altfel. Aceștia  au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub preţul de cost.

„Preţul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct şi asupra puţinilor producători de cartof pentru sămânţă rămaşi în România, care, practic, rămân fără clienţi şi sunt în pericol să reducă drastic suprafeţele prognozate pentru anul curent”, a afirmat Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România.

Suprafeţele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani s-au aflat într-o continuă scădere, conform datelor APIA. Ori în condiţiile în care cultivarea cartofului este nerentabilă, România va deveni şi mai dependentă de importuri, ponderea la nivelul actual fiind de aproximativ 50%, cu urmări vizibile în cadrul balanţei comerciale la nivel naţional. Mai mult, la cartoful pentru sămânţă din categorii biologice superioare importul are deja o pondere de peste 95%, după cum susțin cultivatorii.

Ei solicită majorarea sprijinului cuplat pentru cartoful de industrializare (doar 80.000 de tone/an), care trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor şi adaptat nevoilor consumatorilor români.

După cum se știe, 2020 a fost un an greu pentru producătorii de cartofi din România, fiind înregistat și un minim istoric al prețului (15 bani/kg). Cultivatorii vorbesc de pierderi la nivel de hectar de peste 1.800 de euro la cartoful timpuriu pentru industrializare şi de aproximativ 3.000 euro la cartoful pentru sămânţă.

Pentru a susține producția internă, cele două organizaţii cer menţinerea sumei de 5,028 de milioane de euro pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare şi o creştere în ceea ce priveşte măsura aferentă cartofului pentru sămânţă la valoarea de 1,2 milioane de euro, sumă necesară pentru celor aproximativ 600 hectare estimate a fi eligibile, astfel încât să se evite reducerea drastică a suprafeţelor care vor fi înfiinţate.

„Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes naţional: asigurarea cantităţii de cartofi necesară consumului la nivel naţional, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătăţirea calităţii printr-o depozitare profesională şi reducerea importurilor la cartofi”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Cu o producţie de cartofi de 2,68 milioane de tone, în 2020, România ocupă locul şase în Uniunea Europeană (UE), potrivit datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Federația Națională Cartoful contestă, însă, cifrele oficiale.

La suprafețe, stăm ceva și mai bine, locul patru, cu 166.000 hectare, mai arată INS. Producătorii de cartofi susțin că, în realitate, situația este cu totul alta, adică undeva la 66.000 ha, din care 33.000 ha sunt înregistrate la APIA.