Primarii, amantele, pilele și paraziții din primării: lux pe bani publici, în timp ce românii plătesc factura corupției

În timp ce românii își numără banii pentru taxe, facturi și alimente, cazurile de corupție și neregulile descoperite în administrația locală arată o realitate revoltătoare: pentru unii dintre cei ajunși la conducerea primăriilor, banul public pare să fie o oportunitate de îmbogățire, nu o responsabilitate față de cetățeni. Contracte suspecte, mită, conflicte de interese și rețele de favoruri — toate ridică o întrebare: cine conduce, de fapt, primăriile, și în interesul cui?

Primăria, transformată în afacere personală?

În România, funcția de primar ar trebui să însemne responsabilitate, muncă și respect față de comunitate. Dar ce se întâmplă atunci când instituția publică devine o sursă de bani pentru cei aflați la putere și pentru apropiații lor?

Cazurile documentate de procurorii anticorupție arată că pericolul nu este unul imaginar.

Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție, primarul comunei Dumbrăveni, județul Suceava, Ioan Pavăl, a fost trimis în judecată într-un dosar în care procurorii susțin că ar fi fost organizate fictiv achiziții publice pentru lucrări neexecutate. Prejudiciul estimat de anchetatori: 3.309.783 de lei.

Peste trei milioane de lei! Bani care ar fi putut servi interesului public, dar care, potrivit acuzațiilor procurorilor, au făcut obiectul unor plăți nelegale.

Bani pentru contracte, mită pentru semnături?

Un alt caz prezentat de DNA privește comuna Drăgușeni din județul Botoșani.

Procurorii l-au trimis în judecată pe primarul Eugen Nechita pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, acesta ar fi pretins 200.000 de lei și ar fi primit efectiv 90.000 de lei în legătură cu plățile unor contracte.

Aici apare una dintre cele mai grave probleme ale administrației corupte: atunci când plata unei lucrări ajunge să depindă de un presupus comision ilegal, instituția publică riscă să fie transformată într-un mecanism de colectare a banilor pentru interese private.

Și cine suportă consecințele? Cetățeanul care plătește impozite, antreprenorul cinstit și comunitatea care așteaptă investiții.

Peste 206 milioane de lei prejudicii constatate în achizițiile publice

În raportul privind achizițiile publice din anul 2024, instituția a identificat abateri de la legalitate la 791 dintre cele 1.361 de entități publice verificate.

Au fost constatate 2.325 de abateri, iar prejudiciile totale identificate au depășit 206 milioane de lei.

Potrivit Curții de Conturi, 95,35% din valoarea acestor prejudicii a fost identificată în administrația publică locală.

Atenție: nu toate abaterile reprezintă infracțiuni, iar cifrele nu înseamnă că toți primarii au furat. Dar amploarea neregulilor justifică o întrebare dură: cum este posibil ca administrația locală să concentreze o asemenea parte a prejudiciilor constatate?

Câte drumuri, școli, dispensare și rețele de apă ar fi putut beneficia de acești bani?

Amante, rude, prieteni și oameni de partid: cine beneficiază de puterea primarului?

În jurul administrațiilor locale există o întrebare pe care cetățenii au dreptul să o pună: sunt posturile și contractele acordate pe merit sau pe baza relațiilor personale?

O primărie nu trebuie să devină un loc în care rudele, prietenii, partenerii sentimentali sau oamenii de partid primesc privilegii doar pentru că sunt apropiați de conducere.

Viața sentimentală a unui primar nu este, în sine, o problemă publică. Dar dacă o relație personală influențează angajări, atribuirea contractelor sau cheltuirea bugetului, atunci vorbim despre o problemă care trebuie investigată.

Agenția Națională de Integritate a documentat în repetate rânduri situații de incompatibilitate și conflicte de interese în rândul aleșilor locali.

Primăria nu este proprietatea primarului. Bugetul local nu este portofelul său. Iar funcțiile publice nu sunt cadouri pentru anturaj.

Lux pentru unii, taxe și promisiuni pentru ceilalți

În multe comunități, oamenii cer lucruri elementare: asfalt, apă curentă, canalizare, iluminat public, școli îngrijite și servicii administrative decente.

În schimb, cazurile de corupție documentate arată cât de vulnerabil poate deveni bugetul public atunci când deciziile sunt controlate de persoane interesate de câștiguri nelegale.

Orice primar care afișează o avere greu de explicat prin veniturile declarate ar trebui să poată răspunde transparent întrebărilor privind proveniența acesteia.

De unde vin banii? Cine câștigă contractele? Cine verifică lucrările? Cine aprobă plățile? Există legături între firmele contractante și conducerea primăriei?

Ajunge cu primăriile conduse ca niște moșii!

Românii nu muncesc și nu plătesc taxe pentru ca banii comunităților să ajungă în buzunarele unor politicieni corupți sau ale celor care profită de influența lor.

Un primar este ales să administreze, nu să se îmbogățească ilegal. Un funcționar este plătit să servească cetățeanul, nu să protejeze interesele unui grup.

Cei care fură din bugetele locale nu iau doar bani. Ei iau șansele unor copii de a învăța într-o școală modernă, șansele unor bolnavi de a primi îngrijiri și șansele unor comunități de a se dezvolta.

România nu are nevoie de baroni locali, de rețele de favoruri și de oameni care confundă primăria cu propria afacere. Are nevoie de administrații în care fiecare leu poate fi urmărit și fiecare decizie poate fi justificată.

Iar acolo unde există dovezi de furt, mită sau abuz, răspunsul trebuie să fie unul singur: anchetă, răspundere în fața legii și recuperarea prejudiciilor.

Pentru că banii primăriei sunt banii oamenilor, nu averea celor aflați temporar la putere.