SONDAJ: Peste jumătate dintre români vor alegeri anticipate, iar 82% cred că țara merge în direcția greșită
Peste jumătate dintre români cer alegeri anticipate, într-o țară copleșită de pesimism și neîncredere. Un sondaj CURS realizat în primele două săptămâni din mai 2026 arată că opt din zece români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar AUR domină clasamentul intențiilor de vot cu 32%.
Românii susțin organizarea unor alegeri anticipate
Potrivit datelor CURS, 56% dintre cei chestionați susțin organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 41% resping această variantă. Presiunea publică pentru o resetare a scenei politice este evidentă, însă procedura constituțională rămâne una dintre cele mai greoaie din Europa.
România nu a trecut niciodată prin alegeri anticipate în cei 36 de ani de la Revoluție. Pentru dizolvarea Parlamentului, este nevoie ca două guverne consecutive să fie respinse, iar decizia finală aparține președintelui, care nu este obligat să recurgă la această măsură.
Opt din zece români spun că țara merge prost
Starea de spirit a populației este una sumbră. 82% dintre respondenți apreciază că direcția generală a României este greșită, și numai 15% văd lucrurile într-o lumină pozitivă.
Pesimismul se extinde și asupra viitorului: 44% se declară „mai degrabă pesimiști” în privința următorilor cinci ani, iar 26% sunt „foarte pesimiști”. La polul opus, doar 28% mențin o viziune optimistă.
Biserica și Armata rezistă, Parlamentul și Justiția se prăbușesc
Ierarhia încrederii instituționale rămâne neschimbată. Biserica ocupă primul loc, cu 79%, urmată de Armată, cu 76%. Poliția și autoritățile locale depășesc și ele pragul majoritar, cu 55%, respectiv 53%.
La polul opus, instituțiile centrale sunt privite cu suspiciune masivă. Parlamentul se situează la doar 24%, Guvernul la 26%, iar Justiția închide clasamentul cu 20%. Președinția se plasează la 31%, sub o treime din încrederea publică.
Georgescu și Nicușor Dan, aproape la egalitate în fruntea clasamentului de încredere
Nicio personalitate publică testată nu reușește să treacă de 35% încredere ridicată. Călin Georgescu conduce cu 32%, talonat de Nicușor Dan cu 31%. Ilie Bolojan se situează la 25%, iar George Simion la 23%.
Un grup compact format din Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu gravitează în jurul valorii de 21%. Cele mai ridicate niveluri de neîncredere le înregistrează Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz.
AUR domină intențiile de vot, partidele noi rămân invizibile
Dacă duminica viitoare s-ar vota, AUR ar câștiga detașat cu 32%. PSD ar obține 24%, iar PNL 20%, cele două partide de guvernământ menținându-se într-un tandem tot mai strâns. USR se situează la 10%, UDMR la limita pragului electoral de 5%, PNRR-Piedone la 4%, iar SOS România la 3%.
Încrederea în partidele existente este la un nivel minim: 35% dintre români spun că au puțină încredere, iar 33% nu au deloc. Partidele noi nu reușesc să capteze atenția electoratului — 62% nu pot numi spontan nicio formațiune recentă, iar 73% declară că nu au încredere în niciuna.
Scumpirile și instabilitatea politică, pe primul loc în agenda românilor
Inflația și costul vieții domină lista preocupărilor, fiind menționate de 81% dintre respondenți. Instabilitatea politică a urcat pe locul doi, cu 59%, depășind corupția (38%) și temerile legate de securitatea națională (36%). Prețul combustibililor îngrijorează 31% dintre cei chestionați, iar lipsa locurilor de muncă 21%.
Din punct de vedere ideologic, electoratul se orientează predominant spre zona conservatoare: 29% se identifică cu curentul creștin-democrat, iar 24% cu cel naționalist. Social-democrația atrage 16%, liberalismul 12%, iar progresismul doar 10%.
