Guvernul Bolojan, „tun” de sute de milioane în dauna industriei locale: cum a fost ignorată oferta Damen Galați, pentru oferte la preț dublu din străinătate

În septembrie 2025, la capătul a doi ani de discuţii cu Forţele Navale Române, Damen Galaţi se angaja să construiască patru nave militare pentru 457 milioane de euro. Oferta nu a primit nici până azi un răspuns. În schimb, prin SAFE sunt alocate 920 de milioane de euro pentru patru nave similare. MApN susţine însă că nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie.

Într-o zi de februarie, unul dintre managerii de top ai şantierului naval Damen Galaţi semna un document mai puţin obişnuit. Nu era vorba de vreo achiziţie, investiţie sau problemă de resursă umană. Nici de vreo invitaţie lansarea unei nave ori participarea la vreun târg.

Pentru prima dată în cariera lui, managerul se adresa ministrului Apărării, Radu Miruţă, şi şefului Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca.

Viza două persoane dar miza era, de fapt, aceeaşi: programul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), prin care sunt finanţate, cu 16,7 miliarde de euro, investiţii strategice în înzestrarea Armatei, infrastructură critică şi securitate.

Managerul i se adresa lui Miruţă, în calitate de şef al Armatei, iar lui Jurca, în calitate de Coordonator naţional al Comisiei SAFE. Cerea o întrevedere în contextul în care, de aproape jumătate de an, Damen Galaţi făcuse o ofertă pentru construirea a două nave de patrulare şi a altor două, destinate intervenţiilor scafandrilor.

Oferta se baza pe discuţii purtate, timp de doi ani, cu Forţele Navale Române. Experienţa Damen în domeniul construcţiilor navale militare este incontestabilă, compania furnizând echipamente pentru marina olandeză, belgiană ori germană sau oferind proiectare pentru cea americană. În total, a livrat peste 30 de nave militare şi de securitate maritimă pentru 13 state membre NATO ori pentru clienţi internaţionali din afara Alianţei.

În plus, oferta trimisă anul trecut era la jumătate din preţul pe care reprezentanţii Guvernului anunţau că sunt dispuşi să-l dea unei companii fără experienţă în domeniu.

În acest context, managerii Damen se aşteptau să fie chemaţi în cel mai scurt timp la ministerul Apărării sau la Cancelaria prim-ministrului.

Nu s-a întâmplat.

Elogii ministeriale (I): „Şantierul aduce beneficii româniei”

La sfârşitul anului 2023, reprezentanţii Forţelor Navale Române au demarat discuţii cu Damen Galaţi în vederea unor posibile achiziţii de nave de patrulare, au declarat pentru News.ro înalţi oficiali din conducerea Ministerului Apărării.

Rezultatul s-a concretizat imediat. Pe 25 ianuarie 2024, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, însoţit de şeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiţă Vlad şi de şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Mihai Panait, vizitau şantierul de la Dunăre.

Conform biroului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, delegaţiei conduse de ministrul Apărării i-au fost prezentate cele mai importante proiecte de nave militare din portofoliul şantierului din Galaţi.

În plus, au avut acces la proiectele de arhitectură navală şi la cele de proiectare şi inginerie dezvoltate pentru forţele navale ale diferitelor ţări contractante, inclusiv membre NATO.

Delegaţia MApN a vizitat şi două nave aflate atunci în construcţie în docurile şantierului Damen. Este vorba despre o navă de patrulare destinată armatei din Pakistan şi nava de sprijin de luptă Den Helder, cea mai mare, mai complexă şi modernă navă militară construită vreodată în România.

Plăcut impresionat de ce a văzut, ministrul Apărării a lăudat activitatea şantierului.

„Faptul că un operator economic de nivel global are o amprentă atât de consistentă în România aduce beneficii nu doar acţionariatului firmei, ci şi ţării noastre. Crearea a peste 1.500 de locuri de muncă, multe dintre ele de înaltă calificare precum şi atragerea de comenzi importante de la guverne ale unor ţări membre NATO, UE sau din alte părţi ale lumii, aduc prestigiu şi beneficii nu doar companiei, ci şi Galaţiului şi României”, declara la finalul vizitei Angel Tîlvăr.

Îşi arăta interesul şi pentru eventuala achiziţie a unor nave militare.

„Forţele Navale Române au în derulare programe de înzestrare importante, care le vor permite să-şi îndeplinească mai eficient misiunile. Preocuparea permanentă a MApN este ca aceste programe să ofere cât mai multe oportunităţi pentru industria de apărare din România, cu beneficii concrete pentru economia naţională. Această abordare este relevantă şi din punct de vedere strategic, pentru că prin producerea în ţară se asigură siguranţa şi securitatea aprovizionării cu echipamente esenţiale şi a mentenanţei acestora pe întreaga durată de viaţă”, mai spunea Tîlvăr.

Elogii ministeriale (II): „Sunt mândru de producţia din şantierul naval Galaţi”

20 de luni mai târziu, pe 16 septembrie 2025, şantierul găzduia o nouă delegaţie guvernamentală. De această dată, venea noul ministru al Apărării, Ionuţ Moşteanu, însoţit de locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Dragoş Iacob, şi de şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Mihai Panait.

„Avem în planul de înzestrare a armatei pentru următoarea perioadă construirea a două nave de patrulare şi mai multe nave secundare, vedetele pentru scafandri şi altele”, anunţa Moşteanu în conferinţa de presă de la finalul vizitei.

„Mi-aş dori ca ele să fie construite în România. Şantierul Damen din Galaţi are tot ce trebuie pentru a construi astfel de nave, ca dovadă ce fac şi ce urmează să facă pentru guvernul olandez, pentru guvernul belgian. Au toată tehnologia, toată puterea să ducă la capăt proiecte complexe”, aprecia ministrul Apărării.

„Mă bucur că am ajuns să văd acest şantier unic, o forţă a industriei navale europene. Sunt mândru, ca român, că avem aceste capacităţi de producţie aici, am văzut ce au făcut în anii trecuţi. Partea de proiectare este la un nivel de top la nivel mondial, la fel partea de producţie. Cei de aici, din Galaţi, aveţi de ce să fiţi mândri. Aici este un loc care va creşte în următorii ani, sunt comenzi care vin de la toate statele NATO. Îmi doresc ca şi România să se alinieze acestui grup de state care produc aici, în România, cele mai moderne nave, nave de care şi noi şi aliaţii avem nevoie în viitor”, mai spunea ministrul Apărării.

În discursul său, Moşteanu indica şi eventualele surse de finanţare disponibile pentru modernizarea armatei – programul european SAFE.

„Vrem să folosim acest instrument financiar pentru a înzestra armata română în acord cu planul de înzestrare, agreat cu aliaţii noştri. Ne uităm înainte cu încredere, cu optimism că vom avea capacităţi de luptă construite în România, fie că vorbim de naval, de terestru sau de alte capacităţi”, concluziona el.

Elogii repetate, oferte ignorate

Vizita ministrului Tîlvăr, din ianuarie 2024, avea un scop imediat: MApN intenţiona să cumpere o navă de patrulare, aflată în acel moment în lucru în şantier pentru marina militară din Pakistan. La schimb, pakistanezii urmau să primească un portavion de drone.

Persoane din conducerea Ministerului Apărării au declarat pentru News.ro că preţul agreat atunci era de aproximativ 100 de milioane de euro pentru platforma neechipată şi alte 50 de milioane pentru dotările pe care ar fi trebuit să le facă Thales, un concern francez activ în industriile aerospaţială, a apărării şi în cea electronică. Aceştia din urmă au, la rândul lor, activitate în România.

Pe lângă nava de patrulare comandată de Pakistan, se mai discuta de cel puţin alte două nave similare, construite de la zero.

Încurajaţi de vizita ministrului Tîlvăr, specialiştii Damen Galaţi s-au pus pe treabă. În colaborare cu reprezentanţii Forţelor Navale Române, au început din martie 2024 să lucreze la o ofertă personalizată.

Persoane din conducerea Ministerului Apărării au declarat pentru News.ro că Forţele Navale Române au solicitat mai multe modificări, astfel încât de-abia în aprilie 2025 a putut fi creionată o ofertă tehnică concretă.

Ultima discuţie între cele două părţi a avut loc în august 2025.

Pe 9 septembrie 2025, pe baza analizei tehnice care depăşea 300 de pagini, Damen Galaţi a transmis Forţelor Navale Române oferta (valabilă până la sfârşitul anului) pentru construirea celor două nave noi de patrulare: platforma navală era propusă pentru 115 milioane de euro iar dotările realizate de Thales (sistemul de management al luptei Tacticos, radare, armament etc) – 85 de milioane de euro.

Prima navă putea fi livrată în 36 de luni, cea de-a doua – în 42.

În ceea ce priveşte vasele destinate activităţii scafandrilor, ambele valorau 57 de milioane de euro.

În total, pentru două nave de patrulare şi două de intervenţii ale scafandrilor, statul român putea plăti 457 de milioane de euro.

Din acel moment, 9 septembrie 2025, între constructor şi beneficiar s-a instalat liniştea.

Până în februarie 2026, când un manager de top din Damen Galaţi le-a scris noului ministru al Apărării, Radu Miruţă, şi şefului cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, în vederea unei întâlniri.

După care s-a lăsat din nou linişte.

Reacţia statului român: dublu sau nimic

În martie 2025, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării aproba programul multianual pentru dotarea Forţelor Navale Române. Era prevăzută o navă nouă, tip corvetă uşoară din clasa HISAR.

Comisiile reunite de apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor acordau, pe 8 septembrie 2025, în unanimitate, aviz favorabil pentru această achiziţie.

De dragul cronologiei, reamintim că a doua zi, pe 9 septembrie 2025, Damen Galaţi trimitea oferta de 457 milioane de euro pentru două nave de patrulare (200 de milioane de euro/ bucata) şi două de intervenţii scafandri (28,5 milioane de euro/ bucata).

Decizia CSAT şi a parlamentarilor nu viza însă un contract cu dedicaţie pentru compania gălăţeană.

Pe 3 decembrie 2025, generalul de brigadă Ion-Cornel Pleşa, şeful Direcţiei generale pentru armamente din MApN, semna contractul de achiziţie a unei corvete uşoare din clasa HISAR. Nu era făcută în România, ci în Turcia

„Intrarea unei noi nave în serviciul Forţelor Navale este un pas concret, un pas care întăreşte capacitatea noastră de apărare la Marea Neagră. Nu vorbim doar despre tehnică militară, ci despre siguranţa României şi despre respectul faţă de militarii noştri care au nevoie cele mai bune condiţii pentru a-şi desfăşura misiunile”, declara Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale, la momentul semnării.

Preţul total de achiziţie, conform contractului, este de 223 mil. euro fără TVA şi acoperă, pe lângă costul navei, instruirea personalului şi un pachet de suport logistic.

Varianta propusă cu doar un an înainte ministrului Tîlvăr era de aproximativ 100 de milioane de euro – platforma neechipată şi alte 50 de milioane – dotările. Damen Galaţi a finalizat două astfel de nave în 2024: una în vară, alta în iarnă.

„Această achiziţie din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT. Deci, practic, am validat ceea ce deja era, să spunem, pregătit”, a răspuns la acel moment Ilie Bolojan, întrebat de Europa Liberă de ce Armata Română cumpără nave din Turcia, în condiţiile în care sunt produse nave militare la Galaţi.

Decizia din CSAT de la finalul lunii martie 2025 privind nava militară produsă pe un şantier naval din Istanbul venea la opt ani după ce guvernul Grindeanu anula, în martie 2017, comanda a patru corvete care urmau a fi construite la şantierul Damen Galaţi.

Era desfiinţată hotărârea luată în decembrie 2016 de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Acesta decisese alocarea a 1,6 miliarde de euro pentru construcţia a patru corvete şi modernizare a două fregate Tip 22 din dotarea Forţelor Navale, cumpărate din Marea Britanie.

Explicaţii guvernamentale incomplete

Pe 26 ianuarie 2026, guvernul publica lista cu programele pe care România spera să le deruleze prin programul SAFE. Cele două nave de patrulare maritimă figurau cu un buget de 700 milioane de euro iar navele destinate intervenţiei scafandrilor, cu 57 milioane euro.

Trei luni mai târziu, în lista publicată pe 28 aprilie 2026, navele de patrulare primeau un buget de 836 milioane de euro iar cele ale scafandrilor – 84 de milioane de euro.

Diferenţa de la 757 la 920 de milioane de euro era motivată de faptul că o parte din sumă ar fi avut drept destinaţie investiţii la şantierul naval Damen Mangalia, intrat între timp în faliment.

„Cu privire la creşterea de 20% din zona navală, este obligaţia pe care şi-au asumat-o (Rheinmetall, n.r.) de a investi suplimentar, de banii ăia, în şantier (Mangalia, n.r.), pentru a putea să facem mai mult procent (din producţie, n.r.) în acel şantier. Preţul rămâne absolut la fel: avem varianta să se facă mai puţin în România, avem varianta să se facă obligaţia investiţiei de 20% în şantierul naval”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă, în conferinţa de presă din 28 aprilie 2026.

News.ro le-a transmis ministrului Apărării, Radu Miruţă, şi şefului Cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, faptul că, în conformitate cu informaţiile noastre, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Forţelor Navale Române, Damen Galaţi a făcut în septembrie 2025 o ofertă de 457 milioane de euro pentru construirea a două nave de patrulare şi două de intervenţie scafandri.

News.ro i-a întrebat pe cei doi oficiali care este motivul pentru care această ofertă nu a fost luată în considerare în programele de înzestrare a armatei române, finanţate prin mecanismul european SAFE, şi a fost preferată o alternativă mult mai scumpă.

În plus, care este motivul pentru care nu au făcut către Damen Galaţi vreo cerere de informare (RFI) pentru dotările navale din SAFE şi de ce nu au răspuns solicitării de a se întâlni cu reprezentanţii Damen Galaţi, în acest an.

Ministrul Miruţă a transmis că legea îi limitează implicarea în programul de înzestrare a armatei.

„Conform OUG 62/2026, pentru SAFE a fost decis ca MApN să fie responsabil doar cu definirea criteriilor operaţionale, adică cu definirea specificaţiilor tehnice. Ceea ce s-a şi întâmplat”, a comunicat ministrul Apărării, la solicitarea News.ro.

Întrebat de ce nu a luat în considerare şi oferta Damen Galaţi, care era aproape la jumătate de preţ, respectiv 457 milioane euro, ministrul a transmis: „Au ofertat altceva. Verificaţi specificaţiile tehnice din criteriile operaţionale!”.

Întrebat de ce nu li s-a solicitat şi lor cerere de informare (RFI), anul acesta, ministrul a revenit la faptul că nu e atributul instituţiei pe care o reprezintă: „OUG 62 menţionează ce face fiecare entitate. MApN a avut obligaţiile menţionate mai sus (definirea specificaţiilor tehnice, n.r.)”.

Coordonatorul naţional al Comisiei SAFE, şeful Cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, nu a răspuns întrebărilor transmise de News.ro.

Nici reprezentanţii Damen Galaţi nu au dorit să facă vreun comentariu pe marginea relaţiei cu reprezentanţii Guvernului României.

Reacţia Comisiei Europene

News.ro a întrebat şi Comisia Europeană cum apreciază situaţia în care producători locali cu experienţă nu sunt consultaţi şi sunt preferate companii fără baze de producţie în România, cu oferte de preţ mai mari faţă de producătorul local?

„Comisia nu comentează evoluţiile politice la nivel naţional. România a prezentat un plan SAFE solid, care a fost aprobat de Comisie. Fiind un stat membru situat în prima linie, la graniţa cu Marea Neagră, România joacă un rol crucial pentru securitatea Europei. România este, de asemenea, un susţinător de nădejde al Ucrainei şi al Moldovei”, a declarat pentru News.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Navele de patrulare propuse de Damen Galaţi versus cele achiziţionate prin SAFE

Conform HotNews, care citează surse din industrie, modelul de nave de patrulare (OPV) care ar urma să fie cumpărat şi produs prin SAFE în România este similar cu cel produs pentru Bulgaria, la Varna, în şantierul naval MTG Dolphin.

Vasul de patrulare se bazează pe modelul MMPV 90 (Multipurpose Modular Patrol Vessel) făcut de NVL (Naval Vessels Lürssen, parte a grupului Rheinmetall din septembrie 2025).

Conform informaţiilor prezentate pe nvl.de, pagina de internet a constructorului, nava MMPV 90 are o lungime de 90 de metri, un deplasament între 2.100 şi 2.300 de tone şi o rază operaţională de până la 3.000 de mile marine. Poate găzdui un echipaj de 70 de persoane. Dispune de o punte heliport în partea din spate, un hangar pentru elicopter şi poate fi echipată cu o serie largă de senzori şi sisteme de armament. Suma vehiculată de presa din Bulgaria pentru o navă este de aproape 250 milioane de euro, cu tot cu armament.

Conform informaţiilor publice de pe pagina de internet a Damen.com, OPV 2600 (nava cumpărată de armata pakistaneză, cea în discuţii a fi achiziţionată de MApN). Are 98 de metri lungime, un deplasament de 2.600 de tone, o rază operaţională de 5.000 de mile marine. Poate găzdui un echipaj de 140 de persoane. Dispune la rândul ei de o punte heliport în partea din spate, un hangar pentru elicopter şi este adaptată pentru suite de armament extinse. Reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale au declarat pentru news.ro că varianta trimisă de Damen Galaţi în septembrie 2025, la propunerea Forţelor Navale Române, avea o serie de modificări, dar nu radicale, faţă de OPV 2600. Preţul este de aproximativ 200 de milioane de euro.

Surse apropiate de negocierile cu Rheinmetall declarau pe 29 aprilie 2026 pentru HotNews că nava de patrulare va fi echipată şi înarmată mai degrabă ca o corvetă. Unele elemente ale configuraţiei finale nu erau definitivate încă.

Întrebat în 28 aprilie 2026, în cadrul unei conferinţe de presă, cum diferă cele două nave de patrulare pe care Rheinmetall le va produce la Mangalia pentru 836 de milioane de euro faţă de cele două nave de patrulare construite în Bulgaria pentru circa 500 de milioane de euro, ministrul Miruţă s-a limitat să spună doar că „nu pot fi comparate navele”, fără a oferi detalii.

Întrebat în conferinţa de presă din 28 aprilie 2026 cum explică faptul că aceleaşi tipuri de nave făcute de Lürssen în Bulgaria costă mult mai puţin, ministrul Miruţă a replicat:

„Nu sunt aceleaşi tipuri de nave. Avem echipamente electronice mai performante, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă nişte bani în plus. Haideţi să ne uităm la întreaga dotare, nu doar la numele în sine. A compara o navă de patrulare doar cu sintagma navă de patrulare, nu este relevant”. Ministrul Apărării a evitat să spună concret ce model de navă va fi, motivând că „aceste capabilităţi sunt incluse în contract”.

În lipsa unor specificaţii clare, o comparaţie tehnică între varianta adoptată prin SAFE şi alte posibile variante este extrem de dificilă.

„Preţul poate varia, în funcţie de dotări”, a declarat pentru News.ro fostul Comandant al Componentei Operaţionale Navale şi Locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea.

„Navele făcute la Varna erau mai scumpe. Nu ştiu ce au oferit Damen sau Rheinmetall dar corveta făcută la Varna este mult mai dotată decât OPV-urile făcute pentru Pakistan”, susţine Ciorobea. În lipsa unor date tehnice, nu se poate pronunţa asupra diferenţei mari de preţ dintre oferta de la Galaţi şi varianta de la Varna.

O problemă o reprezintă însăşi menţiunea făcută în programul SAFE, unde figurează drept „nave de patrulare maritimă” şi nu „corvete”. Diferenţa este dată de dotări.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu critica, de exemplu, achiziţia corvetei uşoare turceşti. „Trebuie să fim corecţi: HISAR este o navă de patrulare, nu o corvetă în sens militar. Nu are capabilităţi antisubmarin, nu are o apărare antiaeriană stratificată şi nu poate acomoda un elicopter. Este utilă pentru misiuni la pace, dar nu pentru operaţii de luptă în Marea Neagră”, susţinea Bălăceanu în octombrie 2025 în publicaţia Adevărul.

Acuzaţii de lipsă de transparenţă şi de fundament tehnic în cazul achiziţiilor SAFE

Damen Galaţi nu este singurul producător important mondial de echipamente militare nemulţumit de modul în care au fost distribuiţi în România banii din SAFE.

Compania sud-coreeană Hanwha a prezentat presei detaliile propunerii făcute României în programul SAFE. Maşina de Luptă a Infanteriei (MLI) produsă de ei are un preţ mai bun şi ar urma să fie realizată în proporţie mai mare în România faţă de varianta actuală, agreată prin SAFE.

Şi compania italiană Beretta a acuzat autorităţile din România că procesul de selecţie în programul SAFE nu este transparent, competitiv şi riguros din punct de vedere tehnic.

„Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025 (20 noiembrie 2025, n.r.), care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie. De la intrarea în vigoare a OUG 62/2025, compania nu a mai primit nicio comunicare directă din partea autorităţilor române competente şi nici nu a fost informată oficial prin canalele instituţionale italiene”, au transmis reprezentanţii Beretta printr-un comunicat de presă din 28 aprilie 2026.

„Această tăcere nu este doar o anomalie procedurală: OUG 62/2025 în sine, alături de Regulamentul UE SAFE, impune în mod explicit ca achiziţiile finanţate în cadrul acestui instrument să se desfăşoare prin proceduri transparente, competitive şi fundamentate tehnic. Aceste obligaţii nu au fost îndeplinite”, acuză reprezentanţii Beretta.

Ministerul Apărării anunţă că nu va semna contracte de achiziţie publică în cadrul Programului SAFE în condiţii dezavantajoase. Operatorii invitaţi să participe la discuţii, aprobaţi în CSAT

MApN a precizat că, după primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcţia Generală pentru Armamente, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 cu modificările şi completările ulterioare, „a transmis operatorilor economici aprobaţi de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, invitaţiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.

„MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie prin raportare la prevederile documentaţiei de atribuire aprobate şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice”, susţin reprezentanţii Apărării într-un comunicat de presă transmis luni, 11 mai.

Precizările vin ca reacţie la la numeroasele acuzaţii apărute în spaţiul public cu privire la contractele pentru Programul SAFE, inclusiv că firmele ar fi fost stabilite de către angajaţii din Cancelaria premierului Ilie Bolojan.

„Procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt în derulare, comisiile de evaluare nominalizate şi experţii cooptaţi din cadrul structurilor MApN având deplina responsabilitate a derulării acestora, funcţionând independent şi acţionând în mod imparţial şi obiectiv, cu respectarea prevederilor legale incidente în domeniul achiziţiilor publice”, se mai arată în comunicat.