În martie 2026, România a înregistrat aproape 800.000 de sosiri și peste 1.4 milioane de înnoptări – o medie de aproape 1,85 nopți per turist, arată un comunicat transmis vineri de Statistică. Turiștii străini stau ceva mai mult decât cei români: 2,1 față de 1,8 nopți. Nici una, nici alta nu sunt cifre de destinație de leisure – sunt caracteristice mai degrabă unui mix de city break, turism montan rapid și sejur de sănătate.
Sursa date: INS
Cinci județe, jumătate din țară
Dacă ai trasa o hartă a turismului românesc prin sosiri, aproape jumătate din ea ar arăta gol. Municipiul București, Brașov, Prahova, Constanța și Cluj captează proporția covârșitoare a vizitelor. Restul de 37 de județe împart ceea ce rămâne.
Nu e o surpriză. Turismul urban de afaceri se concentrează în capitală; turismul montan — în Brașov și Prahova; litoralul — în Constanța; city break-ul cultural — în Cluj. Infrastructura hotelieră s-a construit acolo unde exista deja cerere. Un cerc pe care doar câteva destinații noi l-au spart în ultimii ani.
Când o comună bate municipiul: fenomenul Bihor
Datele pe localități aduc prima surpriză autentică. În județul Bihor, dacă vrei să găsești cel mai vizitat loc, nu te duci la Oradea. Te duci la Sânmartin.
O comună de câteva mii de locuitori bate reședința de județ – un fenomen care, la prima vedere, pare o eroare statistică. Nu e.
Explicația stă în Băile Felix și Băile 1 Mai – stațiuni balneare cu hoteluri mari, cu sute de locuri de cazare, aflate administrativ pe teritoriul comunei Sânmartin.
Sursa date: INS
Băile Felix este una dintre cele mai mari stațiuni balneare din România, cu ape termale și o infrastructură de cazare dezvoltată de-a lungul deceniilor. Faptul că se află în afara orașului Oradea, pe teritoriul administrativ al comunei vecine, creează această anomalie statistică: hotelurile sunt acolo, turiștii sunt acolo, dar „acolo” se numește Sânmartin, nu Oradea.
Fenomenul nu e unic în România – e o constantă a modului în care stațiunile balneare și montane s-au dezvoltat istoric în afara perimetrelor urbane. Băile Herculane e un alt exemplu: mai vizitată uneori decât Caransebeșul, deși e un simplu oraș mic din Caraș-Severin.
Ruralul care bate urbanul: blocul Brașov
Brașovul a creat în județ ceva rar în România: un cluster turistic rural capabil să concureze cu orice municipiu. Datele arată că trei comune din zona montană Brașov formează un bloc turistic surprinzător:
Sursa date: INS
Însumate, cele trei depășesc împreună performanța multor municipii din România. Bran singur — o comună cu câteva mii de locuitori permanenți — atrage mai mulți turiști decât capitala a numeroase județe. Castelul Bran, cu legenda lui Dracula (exportul turistic cu cel mai bun ROI din istoria României), a transformat o întreagă zonă.
Ceea ce face blocul Brașov interesant e că nu se bazează pe o singură atracție. Bran are castelul, Moieciu are cazarea rurală difuză — pensiunile împrăștiate pe dealuri — iar Fundata are altitudinea și senzația de izolare. E un model de turism distribuit care a crescut organic, nu planificat.
Costinești vs. Iași: o comparație care deranjează
Printre datele care contrazic ierarhiile geografice intuitive se numără și performanța Costineștiului față de Iași – al treilea oraș ca populație din România.
Costinești e o stațiune sezonieră care funcționează concentrat în lunile de vară. Că depășește Iașul – un mare centru universitar, cultural și economic – spune ceva despre sezonalitatea extrem de pronunțată a turismului balnear și despre capacitatea mare de cazare a litoralului.
Spune și ceva mai puțin flatant: că Moldova – una dintre cele mai bogate regiuni cultural-istorice ale României, cu cetăți medievale, mănăstiri, podgorii – nu a reușit să transforme patrimoniul în flux turistic la scara pe care ar merita-o.
Localitățile cu zero turiști: o problemă de date sau de realitate?
La celălalt capăt al tabelului cu 1.300 de localități se află 19 municipii și orașe care raportează zero sosiri. Nu una, nu două — nouăsprezece localități care, conform statisticilor, nu au primit niciun turist în perioada raportată.
Sursa date: INS
Există o particularitate statistică importantă: dacă o localitate apare în baza de date INS, înseamnă că are cel puțin o unitate de cazare raportată. Structurile de cazare nu apar în statistici dacă nu există. Deci aceste 19 localități au hoteluri, pensiuni sau camere de închiriat — dar zero turiști înregistrați.
Concentrarea în Dâmbovița e notabilă. Județul are un potențial turistic evident – Mănăstirea Curtea de Argeș, Lacul Vidraru, Transfăgărășanul – dar fluxurile de turiști gravitează în mare parte spre localitățile din județele vecine, Argeș și Brașov.
