Mașinile de lux și retragerile în numerar au dat de gol o fraudă de 18 milioane de lei de la buget

O firmă de reciclare din București a construit o rețea de nouă companii-fantomă pentru a sustrage 18 milioane de lei de la buget. Mașinile de lux și retragerile în numerar au ajutat la deconspirarea schemei, arată un comunicat transmis vineri de Fisc.

Reciclarea deșeurilor de ambalaje este, în teorie, un sector cu misiune civică – colectezi, procesezi, reduci impactul asupra mediului.

În practică, pentru cel puțin o companie din București, a funcționat și ca mecanism de sustragere a 18,41 milioane de lei din bugetul statului. Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat și demantelat schema, după o anchetă care a cuprins perioada 2023–2025.

Compania verificată – cu activitate aparent legitimă și încasări de peste 53,25 milioane de lei în cei trei ani – a introdus în contabilitate facturi fictive emise de o rețea de nouă firme fără nicio activitate economică reală. Scopul: reducerea artificială a profitului impozabil și deducerea ilegală de TVA, inclusiv prin aplicarea abuzivă a mecanismului taxării inverse.

Cum funcționa mecanismul: Anatomia schemei

Compania principală încasa bani reali de la beneficiari legitimi pentru servicii de reciclare.
Introducea în contabilitate facturi fictive de la cele nouă firme-fantomă, simulând achiziții de deșeuri și servicii de sortare sau dezmembrare.

Cheltuielile fictive reduceau profitul impozabil; TVA-ul dedus ilegal micșora obligațiile față de stat.
Banii transferați către firmele-fantomă erau retrași în numerar prin conturi ale unor persoane fizice și reintrați, parțial, în patrimoniul personal al administratorilor.

Firmele din rețea aveau un profil comun, aproape caricatural în simplitatea lui: nu aveau angajați, nu funcționau la adresele declarate, unele nu dețineau nici măcar conturi bancare. Șase dintre cele nouă fuseseră înființate în 2024 și declarate inactive în 2025 – un ciclu de viață de mai puțin de doi ani, calibrat precis pe durata necesară emiterii facturilor.

„Firmele funcționau exclusiv în relație cu beneficiarul verificat” – un indiciu că nu erau entități comerciale independente, ci instrumente contabile.

Documentele care trădau

Investigatorii au identificat mai multe straturi de fictivitate. Procesele-verbale de prestări de servicii atribuiau muncă unor persoane care nu avuseseră niciodată raporturi de muncă cu firmele respective.

Lipseau documentele tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor. Cantitățile de deșeuri intrate nu se potriveau cu cele procesate. Nu existau echipamentele sau aplicațiile informatice necesare activităților declarate.

Este combinația clasică a unei firme-fantomă: adresă de sediu care nu corespunde realității, documente care există pe hârtie dar nu au corespondent fizic, și o logistică umană și materială pur și simplu inexistentă.

Banii și destinația lor

O parte din banii sustrași a ajuns în patrimoniul personal al administratorilor – peste 2 milioane de lei retrași în numerar sau utilizați direct pentru cheltuieli personale. Suma cea mai mare – 10,43 milioane de lei – a fost transferată în 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare fictive, de unde a fost disimulată prin retrageri succesive din conturi ale unor persoane fizice.

Elementul care a conferit anchetei o dimensiune concretă, greu de ignorat: achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, finanțat din fondurile provenite din activitatea infracțională. Într-o investigație fiscală dominată de cifre abstracte și fluxuri contabile, o mașină de aproape jumătate de milion de euro funcționează ca dovadă tangibilă.

Măsurile asigurătorii

Anterior finalizării controlului, inspectorii au instituit sechestru asupra principalelor active ale societății: un teren intravilan de 1.065 mp în București, două autoturisme și conturile bancare ale companiei. Măsura preventivă urmărește să blocheze orice tentativă de transfer al activelor înainte de recuperarea prejudiciului.

DGAF a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală. Evaziunea fiscală la scara identificată – 18,41 milioane de lei – depășește pragurile care declanșează urmărirea penală în Romania, unde legea evaziunii fiscale prevede pedepse cu închisoarea între doi și opt ani, cu limite superioare în cazul prejudiciilor mari.

Un sector cu risc crescut

Reciclarea deșeurilor este unul dintre domeniile monitorizate sistematic de ANAF ca sector cu risc fiscal ridicat. Mecanismul taxării inverse – conceput să simplifice TVA în anumite tranzacții comerciale – a fost exploatat abuziv în mai multe investigații similare, tocmai pentru că creează un decalaj temporal și documentar care poate fi mai ușor manipulat decât fluxul obișnuit de TVA colectat și dedus.

Cazul din București nu este singular. El ilustrează o tipologie de fraudă bine documentată: o firmă operațională cu cifră de afaceri reală, înconjurată de o constelaţie de entități-satelit create exclusiv pentru a eroda baza de impozitare. Complexitatea aparentă a rețelei – nouă firme, fluxuri prin conturi de persoane fizice, documente elaborate – servea unui scop contabil relativ simplu: să transforme profitul real în cheltuieli fictive.