Haos la Autoritatea Aeronautică Civilă Română: șefi numiți ilegal și prejudicii de milioane de lei
Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), regie autonomă de interes național, instituție-cheie pentru siguranța zborurilor în spațiul aerian al României, se află în centrul unor controverse grave privind legalitatea numirilor în funcții de conducere și modul de gestionare a banilor publici. Informațiile obținute de Oficiul de Știri conturează imaginea unei instituții conduse discreționar, cu reguli interne care au încălcat legislația muncii și cu reacții întârziate sau inexistente la constatări oficiale ale Curții de Conturi.
Haos la Autoritatea Aeronautică Civilă Română: șefi numiți ilegal
Din cei 14 șefi de servicii și directori din Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), doar trei ar fi promovat un examen sau concurs în urmă cu mai mulți ani.
Restul au fost numiți în funcții de conducere fără concurs, în baza articolului 69 alin. (7) din Contractul Colectiv de Muncă (CCM) al instituției.Lista funcțiilor ocupate fără concurs include poziții-cheie pentru funcționarea și siguranța aeronautică:
Desdemona Calitescu – Șef Serviciu Certificare Personal;
Corina Loloiu – Șef Serviciu Navigabilitate;
Cornelia Petcovici – Șef Serviciu Operațiuni Aeriene;
Roxana Găitan – Șef Serviciu Siguranță și Conformare;
Mădălina Catrina – Șef Serviciu Comunicare;
Florina Ioan-Tianu – Șef Serviciu Administrativ;
Adrian Arhire – Director Direcția Economică și Administrativ;
Silviu Trentea – Director Direcția Zbor;Daniel Ivan – Director Direcția Aerodromuri;
Mirela Pricopi – Coordonator Structura de Securitate Aeronautică;
Vincențiu Coșniceru – Șef Serviciu Supraveghere și Verificări din Zbor.
Instanța a confirmat, ulterior, că articolul 69 alin. (7) din CCM încalcă legislația muncii, promovarea în funcții de conducere trebuind să se facă exclusiv prin concurs sau examen, conform Codului muncii, art. 30 alin. (2). Cu toate acestea, numirile au fost menținute.
Deși prevederea din CCM care a permis aceste promovări a fost anulată de instanță, prin decizia luată de Tribunalul București pe 16 decembrie 2025, efectele ei continuă să producă consecințe. Practic, AACR a funcționat – și funcționează în continuare – cu o structură de conducere constituită în afara cadrului legal, într-o instituție de interes strategic pentru statul român.Această situație ridică semne de întrebare nu doar privind legalitatea deciziilor administrative, ci și asupra responsabilității manageriale a directorului general Nicolae Stoica și a Consiliului de Administrație.
Prejudiciu de aproape un milion de lei, „în curs de clarificare”
Raportul Curții de Conturi scoate la iveală un prejudiciu de 993.041 lei, la care se adaugă despăgubiri morale de 10.000 de lei și cheltuieli de judecată, rezultate din hotărâri definitive pronunțate într-un litigiu de muncă. Instanța a reținut existența unor elemente de hărțuire morală la locul de muncă.În loc să inițieze procedurile standard – cercetare internă, stabilirea vinovaților și recuperarea prejudiciului – AACR a înregistrat suma în contul contabil 473 („Decontări din operații în curs de clarificare”), fără investigații interne și fără măsuri concrete.
„În curs de clarificare”, o formulă care amână răspunderea
Curtea de Conturi notează explicit că această abordare nu respectă obligațiile legale ale instituției. Un prejudiciu cert, stabilit prin hotărâri definitive, nu poate fi tratat ca o simplă problemă contabilă.O sursă din interiorul AACR afirmă că prejudiciul era un fapt juridic consumat încă de la începutul anului trecut:Chiar dacă s-a modificat contractul de mandat ulterior, răspunderea rămâne. Curtea doar constată și cere recuperarea banilor.”.
A doua abatere majoră: aproape 8 milioane de lei nevirate la buget
Raportul întocmit de Curtea de Conturi mai consemnează o abatere gravă: 7.878.061 lei reprezentând vărsăminte din profit net care nu au fost virate la bugetul de stat. Auditorii arată că AACR dispunea de rezerve suficiente – peste 34 milioane lei – pentru a acoperi pierderile contabile invocate, fără a bloca obligația față de buget. Astfel, vorbim despre aproape 9 milioane de lei problematice, în două constatări distincte, în același raport.
Modificarea contractului de mandat, exact când apar cererile de recuperare
La 25 noiembrie 2025, Contractul de mandat al directorului general Nicolae Stoica a fost modificat prin Actul adițional nr. 5, semnat de Consiliul de Administrație, prin președintele CA, Alexandru Anghel. Potrivit informațiilor interne, modificarea ar fi eliminat clauze care permiteau încetarea mandatului în cazul inițierii unei acțiuni în răspundere. Momentul ales ridică suspiciuni: schimbarea survine exact în perioada în care Curtea de Conturi cere recuperarea prejudiciilor. Un act adițional, însă, nu poate șterge retroactiv fapte deja consumate și sume deja plătite.
Procese cu autoritățile, nu cu prejudiciul
În loc să vedem acțiuni ferme de recuperare a prejudiciilor, AACR și conducerea sa apar în instanță în litigii cu Curtea de Conturi, Ministerul Transporturilor și AMEPIP. Conducerea instituției intră astfel într-o logică de conflict instituțional, în timp ce problema de fond – recuperarea banilor publici – rămâne nerezolvată.
Haos la Autoritatea Aeronautică Civilă Română: șefi numiți ilegal și prejudicii de milioane de lei
Haos la Autoritatea Aeronautică Civilă Română: șefi numiți ilegal și prejudicii de milioane de lei. După constatări oficiale privind prejudicii certe și obligații bugetare neîndeplinite, reacția administrativă a AACR rămâne opacă. Nu există, în spațiul public, informații clare despre: cine este responsabil pentru prejudiciu; ce măsuri concrete au fost luate; ce sume au fost recuperate; în ce termen.
Imaginea care se conturează este cea a unei instituții care pare mai preocupată să își protejeze conducerea decât să aplice regulile de guvernanță și să apere interesul public. Iar într-o autoritate care gestionează siguranța aeronautică, această realitate ridică semne de întrebare mult mai serioase decât un simplu scandal administrativ.
