ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest context, trei figuri politice s-au remarcat prin impactul negativ al comunicării lor asupra încrederii cetățenilor: Călin Georgescu, George Simion și Nicușor Dan.
Politica electorală de pe finalul anului trecut și din primăvara lui 2025 a produs un context în care dezinformarea și ruptura dintre promisiuni și realitate au ajuns la cote alarmante. Alegerile prezidențiale au fost reluate după anularea scrutinului anterior din cauza unor suspiciuni de interferență externă și a unor campanii online intens criticate de servicii și analiști pentru influența pe care au avut-o asupra opiniei publice. Așa-numita „campanie TikTok” care l-a propulsat pe Georgescu în prim-plan și presupusele intervenții ale Rusiei au condus la anularea alegerilor și reluarea lor în 2025.
Călin Georgescu, deși inițial a ieșit ca favorit în primul tur, a devenit în mod repetat subiect de critici pentru mesajele sale radicale și pentru discursurile care au alimentat neîncrederea în instituții și în procesul electoral, susținând adesea că „sistemul” împiedică voința poporului și lansând acuzații grave fără probe clare. Astfel de afirmații au generat tensiuni publice și au încurajat o parte a electoratului să privească democrația nu ca pe un mecanism legitim, ci ca pe un teatru controlat.
George Simion, liderul AUR, a continuat pe acest parcurs printr-un comportament la fel de criticat. După ce a pierdut alegerile în turul doi, Simion nu doar că a contestat rezultatele oficiale la Curtea Constituțională fără dovezi solide, dar a și lansat public afirmații care au avut ecouri extrem de negative în societate, inclusiv declarații în care a sugerat că cei care l-au votat pe Nicușor Dan „o să regrete”, iar unele dintre criticile sale au invocat teme alarmiste și polarizante.
În același timp, Nicușor Dan, ales președinte în luna mai, a fost prins între realitatea economică dificilă și promisiunile electorale pe care le-a făcut. În campania pentru Cotroceni, Dan a semnat și a reafirmat în mai multe intervenții publice promisiunea fermă că nu va crește TVA în mandatul său și chiar a scris pe hârtie acest angajament în cadrul unei emisiuni electorale.
Totuși, după preluarea funcției, sub presiunea deficitului bugetar, a piețelor financiare și a negocierilor cu instituțiile europene, Guvernul condus din umbră de deciziile fiscal-bugetare a adoptat un pachet în care TVA a fost majorată de la 19% la 21%, ceea ce a pus șeful statului într-o poziție dificilă: și-a reiterat ulterior că măsura „ar fi putut fi evitată” și a încercat să o treacă drept responsabilitate guvernamentală, însă efectul asupra încrederii publicului a fost semnificativ.
În ansamblu, 2025 a dovedit că promisiunile politice, fie ele despre integritate, economie sau credibilitate democratică, contează enorm, mai ales într-o societate marcată de polarizare. Când liderii nu reușesc să respecte ceea ce au promis sau când își construiesc discursurile pe presupuneri și acuzații neconfirmate, rezultatul nu este doar o simplă dezamăgire, este erodarea încrederii în mecanismele fundamentale ale statului și demonetizarea dialogului civic într-o democrație deja fragilă.
Acesta este bilanțul critic al unui an în care speranțele pentru o Românie mai stabilă au fost, cel puțin parțial, subminate de propriile voci politice.
