Super bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei

Bugetari din mai multe instituții reușesc să încaseze doar din sporuri de trei ori mai mult față de angajatul care primește leafa minimă, care este la un brut de 4.050 de lei.
Situația sporurilor mari poate fi observată mai ales în zona Justiției, fie că vorbim de CCR, CSM, Ministerul Justiției sau alte instituții.
La CCR, președintele CCR încasează mai multe sporuri, la fel ca membrii simpli ai plenului de nouă. Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este cel mai mare, de 25% din salariul de bază, și ajunge la 11.769 de lei, sumă brută. Un al doilea spor este cel pentru
păstrarea confidențialității, adică 2.354 de lei, în timp ce un al treilea spor este cel pentru condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei. Pe de altă parte, salariul brut de bază este de 47.074 de lei.
Pe de altă parte, un judecător simplu de la CCR are 11.315 de lei ca spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Alți 2.263 de lei sunt sporul pentru
păstrarea confidențialității, iar 300 de lei pentru condiții vătămătoare. Salariul de bază pentru judecătorii CCR este de 45.260 de lei.
Reușește să depășească borna de 10.000 de lei lunar (sumă brută) și prim-magistratul asistent. 8.597 de lei primește pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. 1.719 de lei sunt pentru păstrarea confidențialității și 300 de lei pentru condiții vătămătoare.
La CSM, un președinte cu vechime de peste 20 de ani (gradație 5) are dreptul la un spor de risc și solicitare neuropsihică de 11.969 de lei, un spor de păstrarea confidențialității de 2.394 de lei, iar sporul pentru condiții vătămătoare a ajuns la 300 de lei, după ce inițial fusese plafonat la 300 de lei pentru tot sistemul bugetar. E vorba doar sporurile brute, pentru că salariul de încadrare este 47.874 de lei.
Un președinte de la nivelul CSM cu doar 5-10 ani de vechime în funcție(și gradație 3) are dreptul la următoarele sporuri: 10.114 de lei spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, alți 2.023 de lei pentru păstrarea confidențialității și 300 de lei pentru condiții vătămătoare. Salariul de încadrare: 40.455 de lei, venit brut.
În schimb, la un vicepreședinte, cu vechime în funcție de peste 20 de ani (gradație 5), principalul spor, cel pentru risc şi suprasolicitare neuropsihic ajunge la 11.575 de lei, încă 2.315 pentru păstrarea confidențialității și 300 de lei pentru condiții vătămătoare. Salariul de încadrare: 46.301 lei, sumă brută.
Spre deosebire de cele două instituții, Ministerul Justiției nu are situația salariilor actualizată, o modificare fiind, de exemplu, faptul că sporul de condiții vătămătoare e plafonat la 300 de lei, față de 1.500 în primăvară, când a fost actualizată situația salarială a celor din MJ.
În schimb, și la Ministerul Justiției putem observa că un director din instituție are un spor pentru risc și solicitare neuropshică de până la 6.598 de lei, în timp ce un magistrat de legătură are un asemenea spor care ajunge până la 7.548 de lei
Cuantumul sporului pentru personalul cu atribuții coordonare si de control si cel care efectuează lucrări în legătură cu activitatea penitenciarelor ajunge până la 1.692 de lei, în timp ce sporul pentru păstrarea confidențialității ajunge la 1.682 la un director, dar există și un consilier care are acest spor la valoarea de 2.828 de lei.
Nu în ultimul rând, este și sporul de 300 de lei pentru condiții vătămătoare.
Noua lege a salarizării, amânată
Guvernul Ciucă ar fi trebuit să adopte noua lege a salarizării până la 30 iunie 2023, proiecte normativ care ar fi limitat sporurile la 20% din leafa brută. Acesta era termenul-limită din PNRR. A evitat. Apoi, guvernările Ciolacu nici nu au vrut să audă de această reformă. În urma negocierilor purtate în perioada Guvernului Bolojan, Executivul a reușit să obțină amânarea adoptării unei noi legi.