Banii pentru reducerea abandonului școlar se pierd, iar copiii din rural rămân fără șanse
În timp ce Ministerul Educației riscă să piardă 200 de milioane de euro din PNRR pentru reducerea abandonului școlar, multe școli din România nu știu cum să folosească fondurile, iar altele le risipesc pe contracte controversate. În județul Călărași, unde rata abandonului școlar este printre cele mai mari din țară, o parte din bani au ajuns la o asociație condusă de o persoană cu trecut penal, în timp ce profesorii din comuna Curcani se luptă singuri pentru a ține copiii la școală.
România riscă să piardă 200 de milioane de euro din fondurile europene destinate reducerii abandonului școlar, bani care trebuie cheltuiți până în august 2026. Din cele 360 de milioane de euro alocate prin PNRR, școlile au reușit să folosească mai puțin de jumătate, arată datele Ministerului Educației. Un raport al Băncii Mondiale indică faptul că multe instituții nu știu cum să acceseze sau să gestioneze aceste fonduri, în lipsa sprijinului din partea inspectoratelor școlare.
În județul Călărași, unul dintre cele mai afectate de abandonul școlar, patru școli au cheltuit peste 100.000 de euro pe servicii de consiliere oferite de o asociație condusă de Gabriela Bădică, fost consilier PSD condamnat penal pentru dare de mită. În timp ce elevii vulnerabili continuă să renunțe la studii, aceste fonduri sunt direcționate către proiecte cu impact redus, iar inspectoratele verifică doar legalitatea documentelor, nu și eficiența cheltuirii banilor.
În comuna Curcani, unde abandonul școlar depășea 40%, profesorii s-au mobilizat singuri și au atras peste 250.000 de euro din proiecte europene pentru a ține copiii la școală. Prin activități educaționale și școli de vară, au reușit să reducă abandonul la 10%, însă școala nu a fost inclusă în programul guvernamental „Masă Sănătoasă”, deși mulți copii vin la cursuri pentru singura masă caldă pe care o primesc.
Situația din Călărași reflectă problemele majore din sistemul de educație: lipsa sprijinului pentru școlile din rural, risipa de fonduri și inegalitatea de șanse. În loc să fie folosiți pentru viitorul copiilor, banii europeni se pierd în birocrație sau ajung la firme și ONG-uri care profită de vulnerabilitatea comunităților. Dacă nu se iau măsuri rapide, abandonul școlar va continua să lase generații întregi fără educație și fără perspective.
