România eșuează în digitalizarea actelor de identitate: milioane de români rămân fără buletine electronice gratuite, iar țara riscă sancțiuni uriașe
Proiectul de digitalizare a buletinelor electronice, început în 2021, se află în impas. Ministerul Afacerilor Interne a anunțat reducerea țintei de la 5 milioane la 3,5 milioane de cărți electronice de identitate (CEI) care vor fi emise gratuit, invocând interesul scăzut al cetățenilor și lipsa de capacitate administrativă la nivel local. Cu doar 436.674 de buletine emise până acum și majoritatea serviciilor digitale promise rămase pe hârtie, România riscă o sancțiune de 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene.
România ratează unul dintre cele mai importante proiecte de digitalizare din ultimii ani: introducerea cărților electronice de identitate (CEI). În ședința de joi, Guvernul a aprobat un memorandum prin care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) reduce semnificativ numărul de cetățeni care vor beneficia gratuit de aceste documente – de la 5 milioane la doar 3,5 milioane. Totodată, bugetul proiectului scade cu 21 de milioane de euro, de la 150 la 129 de milioane.
Deși inițiativa a debutat în 2021 cu un proiect pilot la Cluj-Napoca și ar fi trebuit extinsă la nivel național, rezultatele sunt departe de așteptări. Până la data de 28 august 2025, la nivelul întregii țări au fost emise doar 436.674 de buletine electronice, o cifră extrem de mică în raport cu ținta asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În plus, din cele 11 servicii digitale pe care statul s-a angajat să le dezvolte pentru integrarea noilor buletine, doar 4 sunt funcționale în prezent, iar restul se află încă „în analiză și implementare”.
Justificările MAI: cetățenii nu sunt interesați, autoritățile locale sunt depășite
Ministerul Afacerilor Interne își explică eșecul prin mai mulți factori pe care îi consideră „obiectivi”: caracterul de noutate al proiectului, procedurile administrative și tehnice complet noi, lipsa de experiență a personalului din serviciile publice locale și un interes scăzut al populației pentru noile documente.
„Ritmul inițial de implementare a fost unul moderat, aspect determinat de mai mulți factori, printre care menționăm: lipsa de familiaritate a personalului cu procedurile noi, interesul redus al cetățenilor pentru noile documente și capacitatea administrativă variabilă a autorităților locale”, se arată în documentul oficial adoptat de Executiv.
Măsuri disperate înainte de termenul limită
Cu termenul final de implementare stabilit pentru vara lui 2026, autoritățile încearcă acum să accelereze procesul prin măsuri suplimentare. Printre acestea se numără:
• caravane naționale pentru colectarea cererilor și datelor biometrice, inclusiv în zone greu accesibile sau în cadrul unor evenimente publice,
• digitalizarea completă a procesului de aplicare, astfel încât cetățenii să poată trimite online documentele necesare,
• stoparea emiterii cărților de identitate vechi, model 1997, pentru a forța tranziția către buletinele electronice.
Riscuri majore pentru România: sancțiuni de 264 de milioane de euro
Dacă ținta finală nu este atinsă, Comisia Europeană ar putea penaliza România cu aproximativ 264 de milioane de euro, o sumă uriașă care ar pune presiune suplimentară pe bugetul statului.
În loc să devină un pas decisiv spre digitalizarea administrației publice și modernizarea relației dintre cetățean și stat, proiectul CEI riscă să se transforme într-un nou exemplu de birocrație, întârzieri și bani pierduți.
La patru ani de la debut, proiectul cărților electronice de identitate nu a reușit să producă schimbarea promisă. Cu un ritm extrem de lent și cu o infrastructură digitală incompletă, România se află acum într-o cursă contra cronometru, încercând să evite un nou eșec răsunător care ar putea costa cetățenii sute de milioane de euro și ar amâna, încă o dată, procesul real de digitalizare a statului.
