România, un stat care trăiește pe datorie: peste 90% din venituri, cheltuiți pe salarii, pensii și funcționare
România cheltuiește masiv pentru întreținerea aparatului de stat, în timp ce investițiile rămân pe plan secund. În 2024, deficitul bugetar a atins un nivel istoric de 9,3% din PIB, alimentat de o structură dezechilibrată a cheltuielilor publice. Potrivit unei analize prezentate de Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație al BNR, peste 91% din veniturile statului s-au dus pe salarii, pensii și costuri curente, în timp ce fondurile pentru dezvoltare reală sunt insuficiente.
Statul român funcționează, în 2024, într-un mod profund dezechilibrat, cheltuind cu mult peste cât încasează și direcționând cea mai mare parte din venituri spre întreținerea propriei structuri. Potrivit unei analize realizate de Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), România a ajuns să aloce 91% din veniturile publice pentru salarii, pensii și cheltuieli curente, în timp ce investițiile sunt marginalizate.
Veniturile totale ale statului în 2024 s-au ridicat la 601 miliarde de lei, însă cheltuielile au depășit 764 miliarde de lei. Rezultatul? Un deficit bugetar record, de 163 miliarde de lei, adică 9,3% din PIB, un nivel considerat nesustenabil atât de Comisia Europeană, cât și de agențiile internaționale de rating.
Trei categorii dominante în bugetul național:
Cele mai mari cheltuieli publice s-au concentrat în trei direcții principale:
• Salarii în sectorul public: 196,464 miliarde lei
• Pensii, alocații și ajutoare sociale: 239,895 miliarde lei
• Consum intermediar: 109,555 miliarde lei
Aceste sume însumează 545,914 miliarde lei, ceea ce reprezintă peste 91% din totalul veniturilor bugetare.
Consum intermediar – o zonă opacă a cheltuielilor publice
Consum intermediar este o categorie adesea ignorată în dezbaterile publice, dar care implică sume uriașe. Aceasta include toate bunurile și serviciile necesare funcționării aparatului de stat: energie, combustibil, pază, mentenanță, servicii IT, contracte externe și multe altele. Deși teoretic justificabile, aceste cheltuieli sunt dificil de urmărit, slab monitorizate și vulnerabile la risipă sau chiar corupție.
Investițiile, Cenușăreasa bugetului
Doar 102,5 miliarde de lei au fost alocați în 2024 pentru investiții, o sumă infimă raportată la nevoile infrastructurale ale țării. În același timp, plata dobânzilor pentru datoria publică a ajuns la 41 miliarde de lei, ceea ce reflectă presiunea tot mai mare asupra bugetului din cauza finanțării deficitare.
România se împrumută nu pentru a construi spitale, școli sau autostrăzi, ci pentru a-și acoperi cheltuielile curente, un model economic considerat nesustenabil.
Sub media UE la capitolele esențiale
În comparație cu media Uniunii Europene, România alocă semnificativ mai puțin pentru domenii vitale:
• Educație: 3,3% din PIB (față de 4,7% media UE)
• Sănătate: 4,7% din PIB (față de 7,3%)
• Protecție socială: 12,8% din PIB (față de 19,2%)
Aceste diferențe arată că, în timp ce cheltuim enorm pentru întreținerea unui aparat public ineficient, dezvoltarea capitalului uman rămâne ignorată.
O reformă profundă este inevitabilă
România nu are neapărat un stat mai mare decât alte țări europene, dar cu siguranță are un stat mai ineficient. Cheltuielile nu sunt doar mari, ci și prost direcționate. În absența unei reforme reale a cheltuielilor publice, discuțiile despre majorări de taxe sau reducerea deficitului riscă să fie inutile sau chiar contraproductive.
Dacă România dorește să evite o criză financiară și să își asigure un viitor sustenabil, este esențial să-și regândească din temelii modul în care cheltuiește banii publici.
