JUSTIȚIE

CCR și CSAT – pasibile de înaltă trădare

de Valer Marian

Abuziva hotărâre a Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a decis anularea primului tur și reluarea alegerilor prezidențiale nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, fapt care naște mari semne de întrebare. Nu se dorește desconspirarea principalilor autori și comanditari ai acesteia? Nu se dorește ca românii să afle că a fost concepută și chiar redactată în mare sau în esență în alte laboratoare? Nu se dorește să se vadă că, la ședința de judecată anunțată inițial ca ședință informală și în care CCR a adoptat în pripă hotărârea de anulare a procesului electoral prezidențial, nu a fost prezent și un reprezentant al Ministerului Public, respectiv un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de reprezentant al intereselor statului român?

Judecătorii CCR sunt desemnați și dirijați politic

Conform legii organice (Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), CCR este compusă din 9 judecători numiți pe o perioadă de 9 ani, din care trei judecători sunt desemnați de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României. Deși articolul 4 alineatul 1 din legea susmenționată prevede că judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor, în realitate aceștia se află sub o conditionalitate politică având în vedere că au fost propuși și susținuți de grupuri parlamentare care reprezintă principalele partide politice sau au fost numiți de președintele României, care, la rândul său, a fost propus și susținut de un partid politic ori de o coaliție de partide. Punctual, dintre cei 9 judecători actuali ai CCR, patru au foști propuși și susținuți de PSD (Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu), patru de PNL (Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină, Iuliana Scânteie, primii trei, din care doi au fost consilierii săi, fiind numiți de președintele Klaus Iohannis, care a fost candidatul acestui partid), iar unul de UDMR (Varga Atilla).În consecință, practic judecătorii CCR nu sunt cu adevărat independenți, putând fi influențați de partidele politice care i-au propus și au susținut desemnarea lor.

Cu atât mai mult cu cât unii dintre judecătorii constituționali au desfășurat anterior o lungă activitate politică în calitate de parlamentari ai unor partide politice ori s-au aflat în siajul unor grupări politice. Astfel, Marian Enache a fost deputat în patru legislaturi (în perioadele 1990- 2000 și 2012-2016), sub culorile FSN, PDSR, ApR, PSD, fiind desemnat judecător la CCR în 2016, în cursul ultimului mandat parlamentar. Varga Atilla a fost deputat UDMR din 1990 până în 2012, iar în 2016 a fost desemnat judecător la instanța constituțională la propunerea UDMR. Iuliana Scânteie a activat în PNL, aflându-se în siajul grupului de la Iași condus de deputatul Relu Fenechiu (condamnat pentru fapte de corupție), care a promovat-o consilier la cancelaria primului ministru Călin Popescu Tăriceanu și apoi consilier al ministrului Justiției, Tudor Chiuariu (cu care a fost coleg la Facultatea de Drept a Universității A.I. Cuza din Iași) și secretar general adjunct al Ministerului Justiției. După o perioadă a intrat în siajul fraților Alexandru Muraru (actualmente deputat și președinte al PNL Iași) și Andrei Muraru (actualmente ambasadorul României în SUA), care au sprijinit-o să devină senator PNL de Iași în 2016 și în 2020, fiind desemnată judecător al CCR de către PNL în anul 2022, respectiv în cursul celui de-al doilea mandat de senator.

Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au ajuns în siajul PSD și au fost promovați judecători la CCR, ca și Marian Enache, cu sprijinul lui Liviu Dragnea, care era în perioada respectivă liderul partidului și președintele Camerei Deputaților și spera că aceștia îi vor fi de ajutor în rezolvarea problemelor sale penale. Bogdan Licu s-a aflat în siajul generalului Gabriel Oprea (fost fruntaș PSD, ulterior președinte al UNPR) și al generalului Florian Coldea (fost șef operativ al SRI), fiind promovat la instanța constituțională de către actualul președinte al PSD, Marcel Ciolacu, în anul 2022.

Cinci judecători nu au doctorat, iar patru nu au experiență în magistratură

Articolul 143 din Constituția României stipulează, în ce privește condițiile pentru numire, că judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic. Prin pregătire juridică superioară, legiuitorul, adică Parlamentul, a avut în vedere nu numai absolvirea de studii superioare și obținerea unei licențe în drept la o facultate de profil acreditată, ci și aprofundarea acestora prin masterat și doctorat în materie. În acest spirit, în primele cinci legislaturi au fost desemnați judecători ai CCR absolvenți eminenți ai facultăților de drept, cu doctorat în materie, cu o experiență apreciabilă și apreciată în magistratură (judecător sau procuror), cu o carieră prodigioasă în învățământul universitar și cu lucrări de specialitate publicate (studii, cursuri, cărti) de referință, în consonanță cu uzanțele/cutumele europene și internaționale.

Prin această prismă, cinci din actualii judecători constituționali, adică majoritatea acestora, nu au doctorat în drept (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină, Iuliana Scânteie), patru nu au avut experiență în magistratură (Marian Enache, Mihaela Ciochină, Iuliana Scânteie, Varga Atilla), iar șase nu au avut nici carieră universitară în învățământul juridic nici lucrări de specialitate publicate (Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină, Iulia Scânteie). Potrivit unor foști profesori sau colegi de an, nu mai puțin de șapte judecători (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină, Iuliana Scânteie, Varga Atilla și chiar Simina Tănăsescu) au fost studenți mediocri (doi chiar submediocri, ca să nu zicem proști) la facultățile de drept absolvite.

Sub aspectul profesiei juridice exercitate, domnul Marian Enache a fost avocat la barourile Iași, Vaslui și București. Domnișoara Simina Tănăsescu a fost cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, la care a ajuns la gradul de profesor universitar, iar în anul 2015 a fost numită consilier prezidențial de către președintele Klaus Iohannis. Domnișoara Mihaela Ciochină a fost functionar juridic în Senatul României, ultima funcție deținută fiind de director general al Direcției generale legislative, din care a fost promovată consilier prezidențial de către președintele Iohannis, tot în anul 2015. Domnișoara Iuliana Scânteie a fost consilier juridic la o firmă privată de asigurări (Allianz Țiriac Asigurări) și notar public în București.

Domnul Varga Atilla a fost după absolvirea facultății în 1986, timp de trei ani, jurisconsult la Fabrica de conserve din orașul Carei județul Satu Mare, iar mai târziu cadru didactic la universitatea particulară Sapientia din Cluj Napoca, fondată de fostul episcop reformat Laszlo Tokes și finanțată de guvernul Ungariei, la care a ajuns la gradul de conferențiar universitar. Domnii Cristian Deliorga și Bogdan Licu au fost procurori, iar domnișorul Gheorghe Stan a fost consilier juridic și apoi procuror. Doamna Livia Stanciu a fost procuror și judecător la Galați, unde a deținut funcțiile de procuror la Parchetul de lângă judecătoria locală, judecător și președinte al Tribunalului și judecător al Curții de Apel, după care a fost promovată judecător și apoi președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button