40% din consumatorii români vor rămâne fără gaze la iarnă, în scenariul pesimist

Distribuie acest articol!

Aproape 40% dintre consumatorii de gaze din România, inclusiv şcoli şi grădiniţe, riscă să rămână fără gaze la iarnă, dacă temperaturile vor fi scăzute pentru mai mult de două săptămâni, se arată într-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă, publicată marți.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția, într-o analiză publicată marți, că în cazul unei ierni geroase, „nu prețurile mari la gaze vor fi cele mai mari probleme ale României, ci lipsa gazelor”. Cu alte cuvinte, chiar dacă agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale, „există însă vești și mai îngrijorătoare pentu perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în sezonul rece”.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică privind resursele de energie în primele șapte luni din 2021, publicate luni, importul de gaze naturale a crescut cu 40,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce producția a crescut cu doar 1,6%. Un recent raport al British Petroleum arăta că rezervele energetice ale României sunt pe terminate, respectiv, gazele naturale se termină în nouă ani, iar petrolul în 22 de ani.

Estimări de consum

„Iarna 2021 – 2022 poate să aducă în condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității rezervate în prezent, necesitatea raționalizării gazelor naturale pentru toți consumatorii care nu sunt protejați sau în scenariul pesimist chiar și pentru o parte din aceștia (școli, grădinițe), adică la vârf de consum, cca 40% (procent volumic) din consumatorii români de gaze vor rămâne în plină iarnă fără gaze, în acest scenariu”, arată analiza semnată de președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Potrivit analizei citate, deficitul între cerere și ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 25%, în timp ce depozitele au un nivel de aproapae 60%.

Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale cu 30 de zile înainte de închiderea ciclului de injecție (31 august 2021) se găsesc la un nivel de 58% (respectiv 1,8 mld mc, ritmul zilnic de injecție este de 10 – 12 mil mc zi, asta înseamnă că se va ajunge la cca. 2,1 mld mc (respectiv 65%), în timp ce anul trecut în această perioadă în depozitele de gaze erau pline în proporție de 90%, conform sursei citate.

„Situația prezentă a pieței de gaze din România, probabil va pune o presiune puternică pe gazele din depozitele de înmagazinare, tendințele vor fi ca la începutul perioadei reci să se extragă cantități importante de gaze din aceastea, ceea ce va duce la scăderea rapidă a capacității de extracție zilnică din depozite pe fondul reducerii volumului de gaze din depozite, fapt care va crea deficiențe mari pe piață în special în cele mai reci luni ale anului (ianuarie/februarie)”, arată Dumitru Chisăliță.

Vârfurile de consum din România, conform datelor analizate de pe site ul Transgaz, se încadrează între peste 710 GWh/zi (67 mil mc/zi), în iernile blânde, mergând până la 797 GWH/zi (76 mil mc/zi) în ierni cu temperaturi foarte scăzute și perioade lungi de timp.

Sursa: Asociatia Energia Inteligenta
Sursa: Asociatia Energia Inteligenta

Consumul maxim la 14 zile a fost în 2-15 ianuarie 2008, apoi în 30 ianuarie – 11 februarie 2012, când, potrivit lui Dumitru Chisăliță, statistic, a fost iarna, extrem de frigurpasă, care a adus cele mai mari prețuri la gaze în Europa.

„Să se repete la 10 ani istoria, odată cu cele mai mari prețuri la gaze pe bursă, să avem din nou o iarnă extrem de friguroasă? Cert este că iarna viitoare, nu prețurile mari la gaze vor fi cele mai mari probleme ale României, ci lipsa efectivă a gazelor”, a comentat Dumitru Chisăliță.

În urma unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă scoate în evidență că în luna februarie 2022, nevoia de import poate atinge un nivel de cca. 39 mil mc/zi.

„Asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor ar fi la limită”

Un nivel al importului de gaze de 38 mil mc/zi, este un nivel care nu poate fi asigurat prin cele 3 puncte prin care gazele din import intră în prezent în România, care însumate au o capacitate tehnică de doar 40,89 mil mc/zi, iar capacitate rezervată de doar 6,09 mil mc/zi, aproape integrală pe direcția Csanadpalota, arată analiza citată.

„În situația în care se întrunesc condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității tehnice maxime, în speranța că pot fi identificate sursele de gaze necesare si a rezervarii de capacitate de import asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor ar fi la limită, probabil cu importante dezechilibre orare sau chiar cu probleme în alimentarea cu gaze a anumitor zone din țară”, arată Dumitru Chisăliță.

Contextul este că, începând cu septembrie 2021, gazele naturale din Federația Rusă vor ajunge în Ungaria via Bulgaria și Serbia, odată cu finalizarea conductei de transport gaze BalkanStream care leagă Bulgaria de Ungaria, prin Serbia. „Astfel, în România nu mai intră gaze rusești pe la Negru Vodă. O ipoteză care se poate lua în considerare este că odată cu finalizarea BalkanStream, România să aibă access la gazele rusești doar via Ungaria, care pe lângă faptul că prezintă o capacitate redusă, mult sub necesarul de import al Romanie, va aduce gaze cu prețuri foarte mari”, a explicat Dumitru Chisăliță în analiza citată.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: