InternaționalȘtirile 60m.RO

Ungaria nu va ezita să-și folosească dreptul de veto dacă pachetul de recuperare economică al UE va fi condiționat de respectarea statului de drept

Viktor Orban a declarat că nu va ezita să folosească dreptul de veto, dacă acordarea fondurilor din planul de recuperare economică al Uniunii Europene va fi condiționată de respectarea statului de drept relatează Reuters. Declarația premierului ungar vine după ce la începutul săptămânii Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene și comisar european pentru Justiție a afirmat că respectarea normelor statului de drept şi combaterea corupţiei vor fi condiţii pentru alocarea fondurilor europene.

UE intenționează să cheltuie 750 de miliarde de euro pentru ajutorarea statelor cel mai grav afectate de pandemie, bani despre care Orban a afirmat că trebuie distribuiți „corect” și „flexibil”.

Cei 27 de lideri ai Uniunii se vor întâlni în persoană săptămâna viitoare pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei pentru a discuta bugetul multianual al UE și detaliile pachetului de recuperare economică postpandemie.

  • Avem peste 1500 de firme de stat cu pierderi colosale devorează viitorul României
    În timp ce antreprenorul român este sufocat de taxe, controale ANAF și incertitudine fiscală, în România există un univers paralel, intangibil și falimentar: arhipelagul celor peste 1.500 de companii de stat. Aceste entități nu produc valoare, ci găuri negre. Nu generează profit, ci datorii colosale. Și, cel mai grav, nu răspund în fața nimănui, fiind ținute în viață artificial prin perfuzii continue de la bugetul de stat – adică din buzunarul tău. Cronica unui faliment anunțat Cifrele sunt amețitoare și ar trebui să provoace insomnii oricărui ministru de Finanțe responsabil. Peste 1.500 de companii cu capital de stat, fie că …
  • România se împrumută din străinătate ca și când nu ar avea rating investițional, avertizează JP Morgan
    Multă lume compară datoria publică a României de 60% cu cea a Italiei sau Franței, care trec de 120% din PIB, dar costul nostru e dublu. Pe scurt, pe noi cei 60% datorie în PIB ne costă cât pe Franța cu 120% datorie. „Eu discut cu mulți investitori instituționali, pentru că ăsta e jobul meu. Și ce pot să vă spun este că România, deși este investment grade, se împrumută ca și când nu ar fi investment grade”, a explicat luni seara Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, la CFA Forecast Dinner. E clar o problemă asta, iar dacă …
  • Ziua în care nu vom mai ști nimic despre averile politicienilor se apropie
    Au trecut opt luni de când Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, ca declarațiile de avere să nu mai fie postate pe site-ul ANI și nici pe paginile online ale instituțiilor publice. Ce înseamnă asta? Averi la secret peste patru luni. Vom avea primul an în care vor respira liniștiți. Ei, nu noi. Primul an în care nimeni nu își mai bagă nasul în conturile demnitarilor, nu le mai caută vilele, mașinile. Au pus un zid în fața investigațiilor de presă. Toată responsabilitatea este aruncată de clasa politică în cârca unei instituții în comă – ANI. Știți care …
  • CAB – AUR, grup criminal organizat! Intenționează să îl suspende din CCR pe judecătorul Dacian Dragoș – așa va fi blocată eliminarea pensiilor speciale
    Mișcare stranie cu cele patru dosare prin care avocata AUR Silvia Uscov încearcă să suspende și, în paralel, să anuleze actele de numire în funcție a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Dosarul de anulare în cazul Busuioc a fost separat de cel al lui Dacian Dragoș – deși suspendarea celor doi e judecată împreună – și a primit termen tocmai pe 20 martie, în vreme ce cel care-l vizează pe Dacian Dragoș are termen pe 10 februarie – cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să pronunțe verdictul pe legea pensiilor speciale ale magistraților. Această mișcare consolidează suspiciunile exprimate, conform cărora acțiunile avocatei Uscov, presupus întreprinse în coordonare cu conducerea …
  • „M-a sunat Lia” se pensionează. La 51 de ani
    Judecătoarea Ionela Tudor, vicepreședintă a Curții de Apel București, și-a depus cererea de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Solicitarea acesteia urmează să fie analizată în ședința Secției pentru judecători din data de 5 februarie. Ionela Tudor are 51 de ani și a devenit cunoscută după celebra replică „A sunat Lia” din timpul conferinței de presă a conducerii Curții de Apel București de după publicarea materialului „Justiție capturată” al Recorder. Potrivit unui document de pe site-ul instanței cu salariile aflate în plată la data de 30 septembrie 2025, un vicepreședinte câștigă 37.847 lei brut lunar. Legea 303/2022 prevede faptul …
  • 20.000 de firme românești îngropate în 2025. Guvernarea proastă ucide economia națională
    Anul 2025 a devenit anul negru al mediului de afaceri românesc. Peste 20.000 de firme au fost închise într-un singur an, nu din lipsă de idei, nu din lipsă de muncă, ci din cauza unei guvernări incapabile, ruptă complet de realitatea economică. Statul român a ales să-și acopere incompetența printr-o soluție simplă și distructivă: creșterea taxelor. În loc să reducă risipa bugetară, să taie din sinecuri și din cheltuielile inutile, guvernul a pus presiune exact pe cei care produc valoare: firmele românești. IMM-urile au fost lovite din toate direcțiile – taxe mai mari, controale excesive, birocrație sufocantă și lipsă totală …
  • Birocrația care sufocă România. Șpagă, blocaje și investiții omorâte din fașă
    În România, nu lipsa banilor sau a ideilor ucide economia, ci birocrația. O birocrație greoaie, coruptă și ostilă, care transformă orice investiție într-un maraton absurd. Dacă vrei să construiești, să produci sau să creezi locuri de muncă, statul te întâmpină cu dosare, avize, cozi interminabile și un mesaj spus pe șoptite: fără șpagă, nu miști nimic. Autorizațiile ajung să dureze doi ani sau chiar mai mult. Doi ani în care capitalul stă blocat, utilajele ruginesc pe hârtie, iar investitorii renunță. Fiecare lună pierdută înseamnă costuri mai mari, profitabilitate mai mică și un randament economic care se prăbușește. Statul nu doar …
  • Exportăm grâne ieftine, importăm porc scump. Falimentul strategic al agriculturii românești
    România continuă un absurd economic care ne costă anual aproape un miliard de euro: importăm porci și carne de porc, în timp ce avem teren, cereale, fermieri și tradiție. Motivul este simplu și dureros: guvernul nu are niciun plan. Nici pentru zootehnie, nici pentru procesare, nici pentru securitate alimentară. Vindem cereale ieftine, ca materie primă brută, fără valoare adăugată. Grâul și porumbul pleacă din țară la prețuri mici, iar apoi cumpărăm carne procesată, mai scumpă, din alte state. Este o ecuație pierzătoare, repetată an de an, cu bună știință. Statul român refuză să construiască lanțuri integrate: producție–creștere–procesare–desfacere. Fermierii români sunt …
  • Laptele românesc, jaf pe lanțul economic. Fermierii în faliment, consumatorii jecmăniți
    În România se petrece un paradox revoltător: laptele este cumpărat de la fermieri cu mai puțin de 2 lei pe litru, în timp ce costul real de producție depășește 3 lei. Diferența nu este o problemă de eficiență, ci un drum sigur spre faliment. Fermele se închid una după alta, iar statul asistă pasiv, fără niciun plan de salvare. În același timp, același lapte ajunge pe rafturile magazinelor la 8–10 lei litrul. Cine câștigă? Cu siguranță nu fermierul și nici consumatorul. Profitul este capturat pe lanțul intermediar, într-un sistem dezechilibrat, tolerat și protejat de lipsa de reglementare și de indiferența …
  • Bucureștiul înghețat după 36 de ani de jaf. Apa caldă se pierde în pământ, facturile vin la oameni
    În București nu este căldură nu din cauza iernii, ci din cauza a 36 de ani de guvernare incompetentă și hoție sistematică. Toate partidele care s-au perindat la putere au devalizat bugetul public și au refuzat constant să facă investiții serioase în rețeaua de termoficare. Conducte vechi de zeci de ani, pierderi uriașe și improvizații pe bani mulți – acesta este bilanțul real. Astăzi, bucureștenii stau în frig și suferă, în timp ce autoritățile mimează preocuparea. Sistemul continuă să funcționeze la fel: agentul termic pleacă din centrale, dar se pierde în pământ prin conducte sparte și neînlocuite. Căldura a fost …
  • Salariul minim din România: suficient doar ca să supraviețuiești, nu ca să trăiești
    Salariul minim din România nu mai este de mult un venit, ci o condamnare la sărăcie. Cu banii încasați lunar nu poți întreține o familie, nu poți crește un copil și, în mod cert, nu poți plăti o rată la o locuință. După taxe, utilități și mâncare, nu mai rămâne nimic. Nici pentru educație, nici pentru sănătate, nici pentru viitor. Un copil înseamnă cheltuieli constante: hrană, haine, școală, medicamente. O familie înseamnă stabilitate. În România, salariul minim nu oferă niciuna dintre acestea. Oamenii muncesc cinstit, dar sunt ținuți captivi într-un sistem care ia mult prin taxe și dă foarte puțin …
Back to top button