Un baraj gigantic ce a „topit” 25 de milioane de euro aşteaptă să fie terminat de trei decenii

Distribuie acest articol!

Un mega-şantier aflat între Suceava şi Botoşani, început în perioada comunistă, nu a fost finalizat nici până acum. Este vorba despre barajul de la Vârfu Câmpului. Dacă lucrările ar fi încheiate s-ar rezolva problema alimentării cu apă şi a irigaţiilor în partea de vest a judeţului Botoşani 

Începută în 1987, o investiţie din nordul ţării a consumat până în 2016 nu mai puţin de 25 milioane euro şi ar mai avea nevoie de alte câteva zeci de milioane pentru a fi finalizată. Este vorba despre barajul de pe Siret, dintre Botoşani şi Suceava, din zona Vârfu Câmpului. Lucrarea prevede şi montarea unei centrale hidroelectrice, însă investiţia era estimată, în 2014, la peste 40 milioane euro şi ar putea fi realizată în parteneriat public-privat.


Lucrare de interes naţional

Instituţia Prefectului judeţului Botoşani a prezentat ieri în detaliu situaţia investiţiei de la Vârfu Câmpului, care este considerată lucrare de interes naţional şi care se află în momentul de faţă cu studiul de fezabilitate actualizat şi în faza în care mai are de primit doar avizul Ministerului Mediului, după care ar putea fi promovat la finanţare. Finalizarea acestui şantier, care ar rezolva problema alimentării cu apă şi irigaţii a zonei de vest a judeţului, ar trebui să constituie o prioritate pentru parlamentarii botoşăneni ai partidului de guvernare. „Studiul de fezabilitate a fost reactualizat în vederea încadrării obiectivului de investiţii în categoria celor de interes national şi utilitate publică în conformitate cu Legea 255/2010. Acesta a fost avizat la Administraţia Bazinală Apa Siret, Administraţia Naţională Apele Române, urmând avizarea la Ministerul Apelor şi Pădurilor”, a declarat prefectul Dan Şlincu.


Lucrări conservate şi apoi reluate

„Amenajarea complexă Vârfu Câmpului, jud. Suceava şi Botoşani” a început la sfârşitul anului 1987 în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 262/27.10.1987. Lucrările s-au executat până în anul 1994 când, prin HG 788, s-a aprobat sistarea şi conservarea obiectivului de investiţii. În 2007, investiţia a fost inclusă în Lista obiectivelor prioritare din infrastructura de mediu aferentă Proiectului FP 1579 (2006), finanţat dintr-un credit extern acordat de BDCE, dar nici până acum nu a fost finalizat. Potrivit Instituţie Prefectului judeţului Botoşani, până în 2016 s-au cheltuit 115,3 milioane lei la acest proiect şi mai trebuie bani pentru barajul pe ambele maluri, evacuator ape mari, pod peste evacuator, galeria Siret-Jijia, contracanal, canal deviere ape evacuator, construcţii exploatare şi racorduri electrice şi telefonice. „După aprobarea noilor indicatori tehnico economici şi promovarea Hotărârii de Guvern pentru declararea obiectivului de interes naţional şi de utilitate publică şi demararea procedurii de expropriere, este necesară alocarea de fonduri pentru achiziţia echipamentelor hidromecanice de la evacuator şi continuarea execuţiei lucrărilor”, a mai spus prefectul Dan Şlincu.


De ce este important barajul de la Vârfu Câmpului

La finalul lucrărilor, acumularea va fi singurul amplasament pe râul Siret care va permite tranzitarea gravitaţională a debitelor de apă, prin derivaţia Siret-Jijia, în bazinul hidrografic Jijia, care este unul din cele mai sărace din ţară. Realizarea acumulării va permite asigurarea debitelor de apă necesare pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a populaţiei şi industriilor din oraşul Dorohoi (500 l/s), eliminând cheltuielile importante actuale de întreţinere, reparaţii generale şi pompare a apei din priza Bucecea la Dorohoi pe o distanţă de cca. 25 km. În plus, va asigura debitele pentru alimentarea cu apă potabilă în sisteme locale sau centralizate a tuturor localităţilor amplasate pe cursul râului Jijia între Dorohoi şi râul Sitna, localităţi care au serioase dificultăţi în aprovizionarea cu lichidul vital, având în vedere atât insuficienţa surselor (puţuri săpate sau forate dependente de regimul pluviometric), cât şi calitatea necorespunzătoare a apei. Finalizarea barajului ar asigura debitele pentru realizarea unei microhidrocentrale.


Realizarea lucrării necesită şi exproprierea terenurilor, proprietate privată a unor persoane fizice şi juridice, precum şi terenuri proprietate privată ale consiliilor locale, aflate pe teritoriul administrativ al comunelor Zamostea şi Zvoriştea, judeţul Suceava, şi al comunelor Vârfu Câmpului şi Cândeşti, judeţul Botoşani. Din suprafaţa totală de 6.309.227,38 mp ocupată de lucrarea hidrotehnică, 1.033.967,40 mp reprezintă o parte din albia minoră a râului Siret, care se află pe domeniul public al statului şi în administrarea Apelor Române. 


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: