Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.

Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.

În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.

Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.

Sursa: Agerpres

• 
  Tun imobiliar cu acte în regulă: cum a ajuns liberalul Cristian Bușoi de la un drept litigios de 80.000 de euro la peste 12 milioane de lei din despăgubiri ANRP
  În România tranziției, puține mecanisme au produs mai multe controverse și suspiciuni de îmbogățire rapidă decât sistemul despăgubirilor acordate de stat pentru proprietățile confiscate în perioada comunistă. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a devenit, de-a lungul anilor, scena unor adevărate tunuri financiare. Un astfel de caz îl privește pe europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, care …
• 
  Cum a ajuns DepoGaz Ploiești să funcționeze ilegale de mai bine de un an de zile cu ajutorul Romgaz și al Ministerului Energiei
  Una dintre societățile-cheie din domeniul energiei, Depogaz SRL Ploiești, funcționează ilegal de mai bine de un an de zile din motive de …DNA, dar, surprinzător, conducerea Ministerului Energiei și cea a Romgaz au mușamalizat ilegalitatea cu aspecte penale.La începutul anului 2023, printr-un troc politic al partidelor aflate atunci la guvernare, Asociatul Unic, SNGN ROMGAZ SA, …
• 
  „Avocata AUR” nu se dă bătută în războiul cu cei doi judecători CCR pe care-i vrea revocați
  Silvia Uscov, apropiată AUR, este avocata care a atacat în instanță decizia de numire a judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. După ce CAB a respins cererea ce îl vizează pe Dragoș, Uscov a anunțat că nu se dă bătută și va apela la ÎCCJ. Silvia Uscov a declarat că a făcut recurs la …
• 
  Ambasadorul absent din Emirate. Cine e Octavian Bădică, cocoțat pe funcție de Iohannis fără o zi de activitate diplomatică
  România are ambasador în Emiratele Arabe Unite, deși nu s-a văzut deloc de când a izbucnit conflictul din Orientul Mijlociu. Octavian Bădică a fost numit în 2022, fiindu-i pusă ștampila de „om al lui Klaus Iohannis”. Includerea sa pentru o funcție a încins spiritele la acea vreme, iar răspunsurile sale de la audieri au fost …
• 
  Război în Orientul Mijlociu. Românii din zonele de conflict pot părăsi statele fără documente valabile
  MAE anunță că autoritățile din statele afectate de război în Orientul Mijlociu au acceptat recunoașterea temporară a actelor românești nevalabile pentru a facilita plecarea rapidă a civililor. În prezent, echipe consulare suplimentare gestionează repatrierea cetățenilor români, utilizând atât rute comerciale disponibile, cât și curse speciale de evacuare organizate în parteneriat cu statele aliate. Ministerul Afacerilor …