România, în pragul recesiunii: Economiștii avertizează că promisiunile populiste de reduceri de taxe ne vor îngropa în datorii!

„Situația economică este problematică, vorbim în cel mai bun caz de o stagnare a economiei pe o perioadă destul de lungă. Însă ar putea să fie și mai rău. Am putea să ajungem în situația unei recesiuni”, a declarat profesorul universitar de economie, Christian Năsulea.

Analiștii Erste se așteaptă ca economia României să se contracte cu 0,3% în 2026, adică țara noastră să intre în mod oficial în recesiune. De vină ar fi scăderea consumului populației, fenomen generat de consolidarea fiscală care a dus la înghețarea veniturilor din sectorul public și chiar scăderea lor în unele cazuri. Misiunea viitorului guvern este redresarea economiei și scoaterea României din riscul de recesiune. În cel mai optimist scenariu, economia va crește cu puțin peste 0%, deci ne putem aștepta la încă un an de stagnare economică.

Viitorul guvern trebuie să reducă deficitul bugetar până la 6,2% din PIB și să adopte politicile necesare ca economia să nu intre în recesiune la finalul anului. O misiune complicată, chiar dacă INS a revizuit statisticile din trecut, iar recesiunea tehnică a dispărut. Așa am aflat că nu mai suntem în recesiune tehnică, însă riscul ca economia să înregistreze o scădere la finalul anului rămâne mare, spune profesorul universitar de economie Christian Năsulea. În cel mai optimist scenariu, economia României va stagna pentru încă un an.

Reducerea taxelor nu este gratuită

„Bine nu este, situația economică este problematică, vorbim în cel mai bun caz de o stagnare a economiei pe o perioadă destul de lungă. Însă ar putea să fie și mai rău. Am putea să ajungem în situația unei recesiuni care să se și simtă, pe care populația să o identifice fără statisticieni care să ne spună că suntem în recesiune. Acesta este scenariul care trebuie evitat, unde trebuie să depunem eforturi pentru a evita o recesiune adâncă, situație în care încă putem ajunge”, spune Christian Năsulea.

Programul de guvernare al viitorului executiv nu este cunoscut, însă PSD a cerut, pe surse, mai multe măsuri necesare ca să voteze cabinetul Tomac. Printre măsuri s-ar afla indexarea pensiilor de la 1 ianuarie, creșterea salariului minim de la 1 iulie, scăderea TVA la alimente și medicamente, eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, dar și „reluarea stimulării economice”. Scăderea taxelor ar putea duce la o creștere economică, însă prețul plătit ar putea fi deraiarea de la angajamentul României de reducere a deficitului bugetar.

Ce politici (nu) trebuie să adopte viitorul Guvern

„Este doar o formă de populism, de comunicare, de marketing electoral, ca să folosesc o expresie folosită de un anumit politician, să vii să spui că ar trebui să reduci taxele. De acord, taxele trebuie reduse, dar care este planul care să ne permită să facem acest lucru fără să ne afundăm și mai tare în datorii? Fără un astfel de plan, ceea ce se va întâmpla va fi că vom ajunge într-o situație și mai dificilă, conduși de politicieni care vor spune că fac lucruri în interesul nostru, încercând de fapt să mențină niște mecanisme, niște privilegii, care convin aparatului de partid și acelora care sunt abonați la banii statului, bani care sunt redirecționați de politicienii care vin cu astfel de mesaje”, este de părere economistul Christian Năsulea.

România a fost pentru o scurtă perioadă de timp un paradis fiscal ascuns în estul Europei, lucru ce a adus creștere economică. Însă, odată cu efectele pandemiei, economia României a încetinit odată cu economia europeană, taxele și impozitele au început să crească, iar optimizările fiscale au început să fie eliminate.

Vârful investițiilor străine directe în România a fost atins în 2022, când am ajuns la peste 10,6 miliarde de euro, însă banii au început să fie din ce în ce mai puțini. În 2023 investițiile străine directe au scăzut la 6,7 miliarde de euro, iar în 2024 la 5,6 miliarde de euro. Miza pentru redresarea economiei o reprezintă banii europeni din PNRR, dar și banii împrumutați din SAFE, care vor avea un impact în economia României, însă rămâne de văzut cât de mare va fi efectul în PIB.

Creștere economică sau deficit mai mare

„Am avut o perioadă de creștere economică susținută care a fost cel puțin parțial motivată de regimul fiscal atractiv cu care venea țara noastră în întâmpinarea investitorilor. În ultimii patru ani lucrul acesta s-a schimbat radical, pentru că multe taxe au fost crescute foarte mult, iar acest punct de atractivitate al economiei românești s-a pierdut.

Cu un deficit bugetar foarte mare, un stat care se împrumută în ritm accelerat ca să acopere niște cheltuieli pe care nu pare să fie capabil să și le reducă, o reducere a taxelor înseamnă o reducere a veniturilor, deci implicit o creștere a deficitului. O diferență și mai mare între venituri și cheltuieli, adică datorii și mai mari în spatele cetățenilor români, în viitor.

Statul face cheltuieli, face împrumuturi în numele nostru, dar noi suntem cei ce vor fi nevoiți să acopere costurile acestor împrumuturi și să contribuie cu taxe și impozite pe viitor”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul Christian Năsulea.

Există și un scenariu în care taxele sunt reduse, iar deficitul bugetar continuă să scadă, însă acest lucru ar depinde de reducerea cheltuielilor bugetare.