The Guardian: China a construit 380 de lagăre de reeducare în provincia Xinjiang
China a construit 400 de lagăre în regiunea Xinjiang, în ciuda asigurărilor date de Beijing că sistemul lor de reeducare va fi desființat, scrie The Guardian, citând un raport publicat de Institutul Australian de Politici Strategice.
Potrivit unor imagini din satelit, rețeaua de lagăre din zona de vest a Chinei include 14 noi situri aflate în construcție. Aici sunt încarcerați uigurii și membrii altor minorități etnice. Din 2017 până în prezent, ASPI a identificat în zonă 380 astfel de construcții. De la investigațiile anterioare, numărul centrelor de detenție a crescut cu 100.
„Dovezile arată că în ciuda asigurărilor date de oficialii chinezi despre faptul că persoanele reținute „au absolvit cursurile de reeducare” din lagăre, continuă să se facă investiții semnificative în construcția de noi centre de detenție”, a declarat Nathan Ruser, un cercetător de la ASPI.
ASPI a făcut publice aceste informații, inclusiv coordonatele lagărelor, într-o bază de date numită Xinjiang Data Project.
Multe dintre aceste lagăre au fost ridicate în apropierea unor parcuri industriale, existând numeroase potrivit cărora o parte dintre deținuți sunt obligați la muncă forțată.
„Centrele d detenție sunt adesea în aceeași locație cu fabricile ceea ce scoate în evidență legătura directă între detenția arbitrară din Xinjiang și munca forțată”, potrivit raportului ASPI.
Uigurii, musulmani şi turcofoni, reprezintă principalul grup etnic din Xinjiang, o imensă regiune din vestul Chinei care are frontiere comune cu Afganistan şi Pakistan.
SUA, ca şi alte ţări occidentale şi numeroase organizaţii internaţionale, acuză Beijingul că îi persecută pe uiguri la scară mare şi că a internat peste un milion de musulmani din Xinjiang în lagăre de reeducare, potrivit Agerpres. China neagă acest număr şi spune că este vorba despre centre de formare profesională, menite să ajute populaţia să găsească slujbe pentru a se îndepărta de tentaţia extremismului islamist.
Sursa: Digi24
- Judecătoarea Raluca Moroșanu, singurul magistrat de la Curtea de Apel București care a votat pentru eliminarea pensiilor speciale
Judecătoarea Raluca Moroșanu, un reper al verticalității în rândul magistraților români, continuă să se distingă prin integritate profesională și angajament civic în sistemul de justiție. Cu o carieră de peste 26 de ani în magistratură, dintre care 19 la Curtea de Apel București, Moroșanu s-a impus ca una dintre vocile cele mai respectate și admirate … - Jurnaliştii cotidianului La Repubblica din Italia, în grevă împotriva preluării acestuia de către un grup elen
Jurnaliştii cotidianului La Repubblica sunt în grevă vineri împotriva anunţatei preluări a acestui important cotidian italian şi a casei sale editoriale GEDI de către un grup elen, informează AFP preluată de Agerpres. GEDI este unul dintre principalele grupuri editoriale ale Italiei, deţinând două cotidiene naţionale, La Repubblica (de stânga) şi La Stampa (de centru-stânga), dar … - Zeci de procurori de la Brașov solicită analizarea cu celeritate a cazurilor prezentate în documentarul Justiție Capturată
Zeci de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi din cadrul unităţilor subordonate își exprimă solidaritatea, într-o scrisoare deschisă, cu poziția Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu documentarul Recorder și cu „colegii care au formulat acuzații de o gravitate deosebită”. Procurorii de la Brașov … - Familia gen. Theodoru cere 200 de mil. € despăgubiri de la MApN
Familia generalului Radu Theodoru a atacat decizia MApN de a nu organiza onoruri militare pentru înmormântarea fostului cadru militar. „Dacă Armata Română se supune altor legi decât celor ale statului român, atunci trebuie spus clar: nu mai avem armată, ci administrație colonială.” Rudele generalului vor despăgubiri de 200 de milioane de euro dacă decizia nu … - Datoria publică a României va depăși 60% din PIB în 2025
În ultimii 10 ani datoria publică a României a crescut de mai mult de trei ori. Am ajuns de la 315 miliarde lei datorie în 2015 la peste 1.000 miliarde lei anul acesta. La finalul anului 2020, datoria publică era de 590 miliarde lei, deci în ultimii cinci ani aproape că s-a dublat. Cea mai …
