Avocatul Poporului: În peste 94% din localități este încălcat dreptul elevilor la burse școlare
Avocatul Poporului a lansat joi Raportul privind acordarea burselor pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020, în care se arată că în 94,34% din localități elevilor le este încălcat acest drept.
Obiectul raportului a fost reprezentat de situația respectării dreptului la burse școlare al elevilor de către autoritățile publice locale din România în anul școlar 2019-2020, având la bază date din 3.182 de unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale în sarcina cărora există obligația de a acorda burse școlare pentru elevi, obținute cu sprijinul celor 42 de instituții ale prefectului.
Rezultatele cercetării realizate arată faptul că: din 3.182 de autorități publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse școlare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare; doar un număr de 1.043 de localități (32,78%) acordă cel puțin un tip de bursă școlară; dintre cele patru tipuri de burse școlare, bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorități publice locale din 3.182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanță de doar 163 de autorități publice locale (5,12%).
Pentru a remedia problema, au fost formulate următoarele propuneri și recomandări:
1. Autoritățile publice locale care nu acordă burse școlare să procedeze de îndată la adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea cuantumului și numărului burselor școlare pentru elevi, cu respectarea criteriilor generale de acordare prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011;
2. Autoritățile publice locale care nu au prevăzut credite bugetare în bugetul pe anul 2020 în vederea acordării burselor școlare să procedeze de îndată la rectificare bugetului local;
3. Inspectoratele școlare județene să solicite autorităților publice locale respectarea obligației legale de a acorda burse școlare, precum și să monitorizeze gradul de acordare a burselor școlare la nivel județean;
4. Prefecții, în virtutea rolului de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, să monitorizeze respectarea de către autoritățile publice locale a obligației de a acorda burse școlare, punându-le acestora în vedere să se conformeze prevederilor legale;
5. Ministerul Educației și Cercetării să solicite inspectoratelor școlare județene monitorizarea situației respectării obligației unităților administrativ-teritoriale de a acorda burse școlare și pe baza datelor obținute să realizeze rapoarte anuale privind respectarea dreptului la burse școlare al elevilor;
6. Guvernul să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor școlare, cuantumuri care să fie în valoare de cel puțin: 134,6 lei (10% din salariul minim net pe economie) – bursa de merit; 269,2 lei (20% din salariul minim net pe economie) – bursa de performanță; 336,5 lei (25% din salariul minim net pe economie) – bursa de studiu; 403,8 lei (30% din salariul minim net pe economie) – bursa de ajutor social;
7. Guvernul, în vederea respectării principiului autonomiei locale, să aloce din bugetul de stat fondurile necesare în vederea asigurării plății burselor școlare la cuantumurile minime mai sus menționate prin finanțarea complementară, conform art. 105 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Sursa: www.agerpres.ro
- Lăcomie pe bani publici: „Industria Diurnelor” compromite moralitatea din Justiție
Sistemul judiciar din România pare să fi patentat o nouă metodă de rotunjire a veniturilor, sfidând bunul simț: magistrați care încasează diurne de detașare chiar și atunci când se mută dintr-un birou în altul, în interiorul aceleiași localități. Mecanismul, descris drept o „probă de lăcomie”, se bazează pe un artificiu birocratic. Judecătorii avansează în carieră … - „România, Paradisul Infractorilor”: Rechizitoriu devastator din inima CSM la adresa Justiției
Într-o ieșire publică fără precedent, procurorul CSM Claudiu Sandu demontează iluzia funcționării statului de drept, descriind România drept un refugiu sigur pentru răufăcători, patronat de legi dezastruoase și de magistrați cuprinși de o milă nepermisă față de infractori. Considerat unul dintre puținii reformiști din Consiliu, Sandu lansează un avertisment dur: sistemul judiciar a ajuns să … - Fantoma de la Kiev: De ce mai plătește România un ambasador în Ucraina dacă românii sunt abandonați în plin război?
În timp ce comunitatea românească din Ucraina duce o luptă disperată pentru supraviețuire identitară în mijlocul războiului, reprezentantul statului român la Kiev pare să fi adoptat o strategie a invizibilității totale. Alexandru-Victor Micula, ambasadorul trimis să apere interesele naționale, este acuzat de o pasivitate revoltătoare, fiind catalogat drept „mut, surd și orb” la strigătele de … - Florin Barbu, lacheul lui Paul Stănescu care a pus pe butuci agricultura românească
Mandatul lui Florin Barbu la Ministerul Agriculturii s-a transformat într-un rechizitoriu al incompetenței, marcând una dintre cele mai negre perioade pentru satul românesc. Departe de a fi un tehnocrat capabil să gestioneze crizele alimentare și climatice, Barbu s-a dovedit a fi, conform vocilor critice din sistem, doar o marionetă politică, un executant fidel al „baronului” … - Hubert Thuma și „Rolex” Bogdan, mercenarii din PNL activați de Grindeanu pentru a dărâma Guvernul Bolojan
Frăția transpartinică a corupților și-a scos artileria grea pentru a stopa singura tentativă reală de reformare a statului. Hubert Thuma, controversatul baron de Ilfov, și Rareș Bogdan, cunoscut drept „Rolex” pentru opulența afișată sfidător, au declanșat asaltul final împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Surse politice indică un scenariu halucinant: cei doi liberali nu acționează …
