CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare

CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.

Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.

Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.

Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.

Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.

„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.

În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.

„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.

Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.

„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.

Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.

„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.

„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.

Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.

Sursa: www.mediafax.ro

• 
  Gest de interlop al fostului ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, care i-a dat peste mână deputatei PNL Gabriela Horga
  Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, i-a dat peste mână deputatei PNL Gabriela Horga în timpul dezbaterilor de marți din Comisia pentru transporturi. Câciu, cunoscut pentru ieșirile verbale violente, a țipat de mai multe ori în timpul dezbaterilor și a avut și un gest violent. Scena a avut loc în timpul dezbaterii bugetului Ministerului Transporturilor …
• 
  Coruptul Marius Voineag, devoalat că a mințit în fața CSM de către subordonata sa, care aspiră la postul de procuror șef adjunct al DNA
  Actualul șef al DNA, Marius Voineag, nu a fost tocmai sincer cu membrii CSM la interviul pe care l-a susținut în fața Secției pentru procurori pentru accederea la funcția de procuror general adjunct al României. Dezvăluirea a fost făcută marți, tot în fața Secției pentru procurori a CSM, de către Marinela Mincă, actuala șefă a …
• 
  Eroii în halate albe sunt campionii corupției din România: Dezvăluirile unei candidate la șefia DNA
  O candidată la șefia DNA dezvăluie că cele mai mari probleme legate de corupție sunt în domeniul sănătății. Procurorul Marinela Mincă, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) spune că în topul infracțiunilor de corupție se află sistemul de sănătate sau fraudarea examenelor în sistemul de învăţământ. Marinela Mincă …
• 
  Marius Lulea, despre ruptura de George Simion
  Marius Lulea, unul dintre fondatorii AUR, explică într-un interviu acordat lui Lucian Mîndruță motivele retragerii sale din prima linie a partidului și diferențele de viziune față de George Simion. De la susținerea bazelor americane în România, până la o strategie controversată de non-rezistență în fața unei eventuale agresiuni rusești, Lulea face o radiografie a „sistemului” …
• 
  Managera demisionară de la Spitalul Colțea și-ar fi dat singură o jumătate de normă
  Letiția Veronica Coriu și-ar fi păstrat o jumătate de normă în secția ATI a Spitalului clinic „Colțea” din București după ce a devenit manager. Decizia ar fi fost semnată chiar de ea, iar jurnaliștii invocă un conflict de interese. Între timp, Coriu și-a dat demisia după o controversă legată de angajarea fratelui său pe un …