29 iulie – Ziua imnului naţional al României

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.

„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.

Sursa: www.agerpres.ro

• 
  Românii din Giurgiu și zona limitrofă se deplasează în masă în orașul bulgar Ruse ca să cumpere combustibil și alimente de bază
  Bulgaria a devenit o oază de economisire pentru șoferii din țările vecine după o nouă furtună pe piețele mondiale ale petrolului, cauzată de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Dunav Most. Deși prețurile la benzinăriile autohtone au crescut și ele în ultimele zile, pentru cetățenii din România și Grecia acestea rămân extrem de profitabile. Turismul transfrontalier al …
• 
  Planul SUA pentru bazele din România: ce sisteme și militari ar urma să fie dislocați la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii
  Statele Unite au solicitat României dislocarea temporară a unor capabilități militare la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit unor surse politice, solicitarea vizează trimiterea a aproximativ 400–500 de militari americani pentru o perioadă limitată, de aproximativ 90 de zile. Ce presupune solicitarea SUA pentru bazele din România Conform …
• 
  SUA vor folosi bazele din România, dar numai în scop defensiv
  România va permite armatei americane să folosească bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, dar numai în scop defensiv. Decizia a fost luată astăzi în CSAT, dar e nevoie și de votul Parlamentului. Peste 500 de militari americani vor veni în România. Declarațiile lui Nicușor Dan despre dislocarea de trupe și echipamente ale SUA …
• 
  Blocaj exploziv la Varșovia: planul european SAFE pentru armata Poloniei, amenințat de veto-ul președintelui Karol Nawrocki
  Premierul polonez Donald Tusk a anunţat că preşedintele Karol Nawrocki urmează să se opună prin veto planului european SAFE, care urmează să permită Poloniei – principalul beneficiar al programului – să obţină credite în valoare de 44 de miliarde de euro în vederea unor investiţii în apărare prin comenzi la întreprinderi de armament poloneze şi europene, relatează …
• 
  „Afacerea cărbunelui” de la Iași și legăturile cu Rusia: Mihai Chirica, cel mai corupt primar din țară
  Iașul se află în centrul unuia dintre cele mai controversate contracte de achiziție publică din ultimii ani, un contract care în loc să asigure liniștea termică a orașului a generat un conflict juridic internațional, verificări ale procurorilor și o posibilă gaură bugetară de proporții. Achiziția de cărbune din 2022, realizată de Primăria Iași cu firma …