Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles
Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis.
România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.
Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.
În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.
Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”.
Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.
„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele.
De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis.
În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”:
„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului.
Sursa: Europa Liberă
- Cine e blonda unsă de Bolojan pe filieră USR la șefia Achizițiilor Publice
În Ajunul Crăciunului, premierul Ilie Bolojan a făcut o numire surprinzătoare. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Mai precis, Ilie Bolojan a numit-o în funcția de președintele al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), cu rang de secretar de stat, pe Raluca Rogoz. „La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Raluca Rogoz … - Bolojan a distrus economia: Numărul de șomeri este în creștere
Efectele politicilor tâmpite promovate de Ilie Bolojan se văd în cifre. Conform Institutului Național de Statistică numărul șomerilor se apropie rapid de pragul de 500.000, în condițiile în care numărul românilor fără loc de muncă a crescut cu 24.000 în octombrie 2025 vs octombrie 2024. Tensiuni mari pe piața muncii din România după ce în … - Creierul nu se pensionează la 25 de ani: efectele renunțării la efortul intelectual
Până la finalizarea studiilor superioare, majoritatea oamenilor sunt supuși zilnic unui efort cognitiv intens: memorare, analiză, sinteză, evaluare critică. Creierul este permanent solicitat și, prin acest proces, își dezvoltă rețelele neuronale, flexibilitatea și capacitatea de adaptare. Învățarea continuă este, în această etapă, o normalitate. După facultate însă, pentru mulți, acest antrenament încetează brusc. Activitatea intelectuală … - Ungaria, deranjată de Autostrada Moldovei
Presa maghiară a scris despre deschiderea tronsonului Adjud–Focșani, parte a autostrăzii A7, subliniind că, deși legătura dintre București și Adjud este acum continuă. Marți, 23 decembrie, s-a deschis circulația pe tronsonul Focșani–Adjud al Autostrăzii A7. Odată cu deschiderea acestui tronson, adaugă Cristian Pistol, România a atnis borna de 1.418 km. Citând Asociația „Pro Infrastructura”, site-ul Vilaggazdasag notează că tronsonul Focșani–Adjud … - România la răscruce: între jaful instituționalizat și șansa unei schimbări reale
România se află într-un moment de tensiune istorică, în care direcția viitoare nu mai poate fi mascată de discursuri goale sau de promisiuni reciclate. După decenii de tranziție fără sfârșit, întrebarea a devenit brutal de simplă: acceptăm să fim conduși în continuare de aceiași escroci care au drenat resursele statului sau alegem, în sfârșit, schimbarea …
