Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Scurgeri noi de gaze la blocul explodat. Distrigaz explică
Chinul oamenilor din blocul explodat din Rahova pare că nu se mai termină. Ei au aflat cu stupoare că Distrigaz le închide din nou gazul din cauza unor scurgeri noi. Alimentarea cu gaz ar fi trebuit să fie pornită, dar în urma verificărilor, firma a decis punerea unui sigiliu. În dimineața zilei de sâmbătă, reprezentanți … - Ucraina închide licee românești
MAE critică și nu prea Ucraina după autoritățile de la Kiev au decis să închidă mai multe licee cu predare în limba română. Instituția condusă de Oana Țoiu menționează că acordă atenție specială procesului de implementare a reformei educaționale din Ucraina („Noua Școală Ucraineană”), aflat în curs, inclusiv din perspectiva implicațiilor pentru asigurarea dreptului la educație … - Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită mâine
Catedrala Națională, cel mai mare proiect public postdecembrist, va fi sfințită mâine, în prezența mai multor personalități. Vor fi la Catedrală premierul Ilie Bolojan, președinta Moldovei, Maia Sandu, și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. Peste 800 de jandarmi vor fi prezenţi în dispozitivul de ordine publică, dispuşi în punctele cheie pentru a îndruma toţi oamenii … - Hoțule! Ilie Bolojan, huiduit de Ziua Armatei
Premierul Ilie Bolojan a fost huiduit sâmbătă, 25 octombrie, în timpul ceremoniei oficiale dedicate Zilei Armatei Române, desfășurată la Carei, județul Satu Mare. Incidentul a fost filmat de participanți și postat pe rețelele de socializare, devenind rapid viral. Cu toate acestea, Bolojan a afirmat că este obișnuit cu astfel de lucruri și că nu are probleme. „Eu … - PSD, PNL, USR și UDMR – „tradiționalele pro-europene” care fac doar circ: nu vor eliminarea pensiilor speciale
Așa-zisele partide „tradiționale” și „pro-europene” – PSD, PNL, USR și UDMR – s-au unit perfect atunci când vine vorba de protejarea privilegiilor lor. De ani de zile, joacă aceeași piesă penibilă în fața românilor: promisiuni, scandaluri televizate, comisii inutile și false reforme. În realitate, niciunul nu vrea să elimine pensiile speciale. În timp ce românii …
