Instituţiile publice şi companiile de stat din România reprezintă un borcan cu miere pentru clientela politică. Imediat cum ajung la guvernare, toate partidele îşi răsplătesc oamenii numindu-i în funcţii cheie chiar dacă profesia lor nu are legătură cu domeniul respectiv. Unele salarii ajung şi la câteva mii de euro lunar. Sunt şi situaţii în care o persoană este numită în două sau trei consilii de administraţie pentru a-şi rotunji veniturile. Mulţi dintre cei care vânează un astfel de post sunt foşti parlamentari care nu au mai prins încă un mandat şi primesc drept compensaţie o funcţie publică bine plătită. Urmăriţi un nou episod al proiectului Statul la Stat.
Vă facem cunoștință cu Horia Grama. Nu este un personaj cu notorietate, deși a avut două mandate de parlamentar și recent a primit o funcție în conducerea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Chiar înainte de audierea pentru acest post, l-am găsit la Parlament. Relaxat, pe un fotoliu, deși în documentul de depunere a candidaturii făcuse o greşeală gramaticală gravă. Prezenţa nostră i-a tulburat liniştea.
Reporter: Vă salut, domnule Grama. De la Digi…
Horia Grama: Nu dau niciun interviu.
Reporter: Poftiţi?
Horia Grama: Nu dau niciun fel de interviu.
Reporter: Păi, staţi, că nu ştiţi despre ce este vorba!
Horia Grama: Dar nu dau, indiferent despre ce este vorba.
Reporter: Vreau să vă întreb de ce candidaţi pentru o funcţie în CNCD?
Horia Grama: Veniţi la audieri şi o să auziţi, nu dau interviuri că…
Reporter: Că ce?
Horia Grama: Nu dau!
Salarii uriașe cu voie de la partid
Fără interviuri, dar cu succes profesional asigurat. De partid. După două mandate de deputat din partea PSD, în 2016, Horia Grama nu mai prinde un loc în Parlament. Nu e lăsat la greu de partid și e numit şeful Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive. Absolvent al Facultății de Maşini şi Instalaţii Miniere, Grama a considerat că se poate descurca foarte bine şi cu gestionarea tehnologiilor şi instalaţiilor nucleare.
Horia Grama: Am avut o experienţă de aproape 8 ani la comisia economică, sunt inginer electromecanic, deci am făcut materiile de bază care m-ar fi recomandat ca tehnic să lucrez acolo şi probabil capacitatea de management, în primul rând.
La finalul anului trecut, la schimbarea Guvernului, Horia Grama a pierdut sprijinul politic şi a fost dat afară de la Agenţia Nucleară unde câştigase un venit anual de peste 106 mii de lei. Dar partidul nu l-a lăsat din mână nici data aceasta. Rapid, pentru Grama s-a găsit un post de consilier la cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Potrivit legii, aici salariile sunt cuprinse între 7.071 şi 9.425 de lei, brut.
Reporter: Şi consilier al domnului Ciolacu ne puteţi spune cum aţi ajuns?
Horia Grama: Am terminat.
Reporter: Ce faceţi?
Horia Grama: La audieri.
Reporter: Domnule Grama, cu tot respecul… Domnule Grama…
Horia Grama: Aveţi voi respect!
Reporter: Eu cred că am fost destul de respectuos cu dumneavoastră.
Horia Grama: Eu cred că şi eu v-am răspuns respectuos.
Reporter: Sigur că da, dar cred că interesul este…
Horia Grama: Vedeţi, dumneavostră vă ţineţi după mine ca după…
Reporter: Pentru că v-am pus o întrebare la care nu îmi răspundeţi. Şi sunteţi plătit în acest moment din bani publici fiind consilierul preşedintelui Camerei Deputaţilor. Mi se pare justificat să vă întreb acest lucru, cum aţi ajuns în acestă postură? Nu ştiţi sau nu vreţi să îmi spuneţi?
Horia Grama: Nu vreau să vă spun.
Reporter: Nu vreţi să îmi spuneţi, ok, vă mulţumesc tare mult.
Horia Grama: La revedere.
Reporter: O întrebare foarte scurtă, de la Digi24…
Marcel Ciolacu: Nu dau interviuri pe hol.
Reporter: Nu vă cer un interviu, doar un simplu răspuns, dacă îmi permiteţi…
Marcel Ciolacu: Mulţumesc mult.
Reporter: Domnule Ciolacu…
Marcel Ciolacu: Fac, ies, dau orice fel de răspuns, nu am avut niciun fel de problemă.
Reporter: O singură întrebare. De ce l-aţi angajat pe domnul Grama la dumneavostră la cabinet?
Marcel Ciolacu: Nu dau răspunsuri pe hol, mulţumesc mult.
Reporter: Domnule Ciolacu, e un simplu răspuns la o simplă întrebare.
Marcel Ciolacu: Mulţumesc mult.
Acum, Horia Grama şi-a găsit un nou post, care nu are legătură nici cu instalaţiile miniere, nici cu cele nucleare. A fost numit în conducerea CNCD. Aici va câştiga, în următorii cinci ani, câte 16.640 de lei lunar brut, la fel ca un secretar de stat.
Foști parlamentari, vopsiți în funcționari
Un alt politician sprijinit de partid în vremuri dificile este fostul ministru de interne Radu Stroe. A ieşit din prim planul vieţii publice, dar continuă să încaseze mii de euro lunar de la statul român.
Exclus din PNL în 2014, pe vremea când era deputat, Stroe a ajuns în cele din urmă la PSD. În 2016, când n-a mai prins un loc în Parlament, a fost numit în Consiliul de Administraţie al CFR Telecomunicaţii S.A., unde a primit un venit anual de 23.945 de lei.
Acum este consilier la preşedintelui Curţii de Conturi de unde, potrivit declaraţiei de avere, încasează un salariu anual de 98.939 de lei. În acelaşi timp este şi membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri de unde încasează o indemnizaţie anuală de 84.672 de lei.
Şi asta nu e tot. Domnul Stroe are şi două pensii. Una, ca orice român, stabilită pe baza contributivităţii în cuantum de 49.576 de lei anual, şi una specială, de fost parlamentar, care se ridică de 113.088 de lei, anual. Un calcul simplu arată că, numai anul trecut, Radu Stroe a încasat de la statul român peste 346 de mii de lei, adică aproximativ 72 de mii de euro.
Am încercat de mai multe ori să îl contactăm pe domnul Stroe însă, degeaba.
Companiile de stat, năpădite de politicieni
Tot în Consiliul de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri îl găsim şi pe Ovidiu Silaghi, fost coleg de partid cu Radu Stroe şi fost ministru al transporturilor. Lunar, încasează o indemnizaţie brută de 12.062 de lei.
La Loteria Română, dintre cei patru membri ai Consiliului de administraţie, trei sunt membri de partid. Tănase Stamule îşi doreşte să fie candidatul PNL la primăria sectorului 1. Este consilier de stat la Cancelaria premierului, iar prezenţa în Consiliul de Administraţie al Loteriei, îi asigură o indemnizţie lunară brută de 7.198 de lei. În plus, este membru în Consiliul de Administraţie al IPROCHIM, rotunjindu-şi astfel venitul cu alţi 2.000 de lei.
Tănase Stamule: Am fost propus de ministrul economiei domnul Virgil Popescu… I-am zis că am experienţă pe zona asta. Am fost în tot felul de proiecte europene, am fost şi antreprenor, predau administrarea afacerilor la ASE şi am acceptat, a spus că el caută un anumit profil pentru membrii consiliilor de administraţie şi că eu corespund profilului.
Bogdan Glăvan este profesor la ASE şi membru PNL. A fost numit în Consiliul de administraţie al Loteriei şi şef la Fondul Român de Contragarantare. Spune că numirea sa nu are nicio conotaţie politică, ci doar una pur profesională.
Bogdan Glăvan: Eu sunt de profesie economist, nu sunt de profesie activist politic, nu sunt de profesie primar sau politician….sunt profesor universitar şi din acest punct de vedere cred că am un cuvânt de spus sau am a formula o părere profesionistă în legătură cu problemele cu care se confruntă compania.
Lista de la Loterie este întregită de Fănică Bârlă, numit din partea ALDE dar, între timp, mutat la PMP.
Oameni răsplătiți de partid cu funcții, găsim și în alte instituții. Îi vedeți săptămâna viitoare, într-un nou episod al proiectului „Statul la Stat”.
Sursa: www.digi24.ro
- Statul preia controlul integral asupra Aeroporturilor București: CNAB intră din nou în proprietate publică
Compania Națională Aeroporturi București, entitate care operează cu rezultate financiare consistente aerogările Otopeni și Băneasa, urmează să fie din nou controlată integral de stat, conform deciziei de vineri a acționarilor. Decizia acționarului majoritar deschide calea renaționalizării CNAB Acționarul majoritar al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a dat … - Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum
Costurile tot mai ridicate ale locuințelor au transformat statul de unul singur în chirie într-o reală provocare pentru tinerii aflați șa început de carieră. O recentă postare pe Reddit a stârnit numeroase controverse și a radus în discuție o problemă foarte sensibilă a generației tinere: cum reușești să te întreții singur, când salariile sunt modeste, iar chiriile cresc în mod constant. „Cum reușiți să stati singuri în chirie? Eu, unul, nu înțeleg cum oamenii proaspăt ieșiți din facultate își pot permite să stea singuri în chirie… când și un apartament amărât cu o singură cameră ajunge la 1200-1500 de lei. Poate e o problemă majoră specifică aici, în Iași, dar mă rog. Tot aud alți oameni cam la același nivel de carieră ca mine care stau singuri în apartamente moderne cu două camere etc. Iar eu dau 700 de lei pe o cameră într-un apartament cu patru camere”, a scris românul pe Reddit. Mesajul a adunat rapid zeci de răspunsuri, iar experiențele conturează o realitate dură: pentru mulți, independența financiară vine cu compromisuri serioase sau cu sprijin din exterior. Mulți utilizatori susțin că, în spatele aparentei stabilități, există adesea sprijin din partea familiei sau renunțări importante. „Îi ajută părinții ba cu bani, ba cu mâncare gătită, nu lucrează pe minim pe economie, ci au salarii decente, au colegi sau colege de apartament (deci nu singuri cum e în postare) își fac datorii își sacrifică alte lucruri (concedii, mașină personală, livrare mâncare, haine noi tot timpul etc). Sau o combinație din cele de mai sus. De cele mai multe ori vorbim de ajutor de la părinți.” Alții vorbesc direct despre costurile și compromisurile personale. Un utilizator din București spune: „Eu stau aproape de un an singur în chirie în București. Dau aprox 2000 de lei (cu întreținerea și toate cele) dintr-un salariu de ~4000. Apartamentul e vai mama lui, dar prefer așa decât să dau mai puțin dar să mai stau cu cineva în apartament. Plătesc în plus, dar liniștea și pacea de a nu mă bruia nimeni la cap nici ziua, nici noaptea sunt neprețuite.” sursa foto: Hepta Pentru alții, începutul a fost foarte gre. Un fost student a povestit: „Acum câțiva ani când m-am mutat prima oară singur aveam venituri cam 3000 lei … - Giorgia Meloni: Ultimul lucru pe care vreau să-l fac în viață este să-l ajut pe Putin
„Europa trebuie să înceapă negocierile directe cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina” – Giorgia Meloni Premierul italian a susținut ideea președintelui francez de a relua dialogul direct cu Rusia. Potrivit lui Meloni, dacă se participă la negocieri doar cu una dintre părți, influența Europei asupra acestora va fi limitată. „Principala problemă este cine trebuie … - UE–Mercosur este și despre globalizarea EURO. De ce sperie Beijingul și Moscova / propaganda anti-UE îl atacă
Acordul comercial UE–Mercosur, relansat și împins spre ratificare după peste 25 de ani de negocieri, este prezentat de susținători ca un pas major pentru exporturile europene și pentru accesul la o piață combinată de sute de milioane de consumatori. În culise însă, miza este mult mai mare decât tarifele vamale: UE încearcă să recupereze teren … - Acordul comercial UE-Mercosur, un proiect benefic pentru statele membre. Partidele putiniste din România au început să latre
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, negociat de ani de zile și relansat în contextul reașezărilor economice globale, este privit de majoritatea statelor membre ca un proiect strategic: acces extins la piețe, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și o șansă pentru exporturile europene într-o zonă cu peste 260 de milioane de consumatori. În …
