Corigenți la „comunicare” de criză. Liderii politici de la centru au reacționat cu viteza melcului după incidentul de la Galați

Liderii politici de la București au avut viteza melcului în a comunica public pe subiectul dronei de proveniență rusească care a lovit un bloc de locuințe din centrul municipiului Galați. Cu ore bune după incident și chiar mult după reacțiile venite din partea unor lideri europeni. Ursula von der Leyen și președintele Letoniei le-au luat-o înainte decidenților români. Mai mult, mai marii conducători ai țării au transformat cel mai grav incident de securitate postdecembrist într-o răfuială politică, în contextul crizelor din Palatele Victoria și Cotroceni.

În jurul orei 02:00 dimineața a căzut drona Geran-2 pe acoperișul unui bloc din centrul Galațiului. Prima reacție din mediul politic a venit din partea liderului AUR.

Simion a furat startul

La 05:45, George Simion, finalistul prezidențialelor reluate le-a luat fața celorlalți politicieni. Simion nu a ratat ocazia să asocieze momentul cu lipsa unui Guvern „legitim” și să tragă concluzia că incidentul este un argument pentru ca „românii să decidă”, adică declanșarea anticipatelor. Simion nu a ezitat să-l atace frontal și pe Nicușor Dan.

„Nu a fost ușor. În al doisprezecelea ceas, nu mai dați foc la țară și lăsați un guvern LEGITIM să preia conducerea! V-ați demonstrat incapacitatea”, a scris Simion.

Liderul PSD s-a răfuit politic

La 08:14 a venit și mesajul din partea lui Sorin Grindeanu. Liderul PSD însă nu a scos o vorbă în mesajul său de pe Facebook despre Federația Rusă, autorul acestei calamități. Dar a ținut să-l someze public pe Radu Miruță să iasă din zona de confort.

Grindeanu a arătat cu degetul și către Guvernul interimar Bolojan: „Tot ce se întâmplă arată vulnerabilitatea pe care actualii miniștri demiși o creează țării noastre”, a scris Grindeanu.

Bolojan și Nicușor, la șapte ore după ce drona a căzut peste blocul gălățenilor

La 08:55, după șapte ore de la atac, premierul României, Ilie Bolojan, și-a îndreptat ținta către detractorii programului SAFE. A spus că a întâmpinat „piedici iresponsabile de toate felurile, puse de cei care ignoră, nu înțeleg sau sunt deranjați de pericolul pe care îl reprezintă Rusia”.

„Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a Armatei României. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă.” După Bolojan, a urmat Nicușor Dan. Șeful statului a transmis un mesaj la ora 09:15, prin care a anunțat că va convoca ședința CSAT.

Comandantul suprem al forțelor armate a pus degetul pe rană și a declarat „cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse”. Asta în contextul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat un mesaj de susținere a României la 07:56, iar președintele Letoniei la ora 07:36.

Miruță și Fritz, reacții întârziate

Liderul USR, Dominic Fritz, a reacționat abia la ora 10:10. A spus că „cine nu poate spune «Rusia e agresorul» este complice”.

„Programul SAFE, care include capabilități anti-dronă, ne protejează. Cine îl blochează este complice”, a adăugat edilul Timișoarei.

Oana Țoiu a fost singurul ministru care a ieșit în spațiul public pentru a răspunde la întrebări pe acest subiect în jurul orei 07:00 dimineața. Aceasta a făcut un tur al televiziunilor de la primele ore ale dimineții și a catalogat incidentul ca fiind „de o gravitate majoră”.

„De aceea, cel puţin, două elemente sunt extrem de importante. Pe de-o parte, creşterea presiunii asupra Federaţiei Ruse şi fermitatea răspunsului diplomatic la acest incident, cât şi următoarele discuţii în format aliat şi în interiorul Uniunii Europene, pentru a ne asigura cu prioritate întărirea flancului estic”, a declarat Oana Ţoiu.

În schimb, Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, nu a avut nicio apariție publică în care să răspundă la întrebările presei, până la ora redactării acestui articol. Acesta și-a motivat absența de la televiziuni prin faptul că trebuie să fie în contact permanent cu NATO, Cotroceni și Ministerul Afacerilor Externe.

Cum explică Miruță de ce nu a fost doborâtă drona

Radu Miruță a postat, însă, un mesaj pe Facebook, la 09:20, la aproximativ șapte ore de la incident. Acesta a precizat că i-a informat de urgență pe președinte și pe aliații NATO.

„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti-dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate.

Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele patru minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina, iar România să fie considerată parte în conflict”, a scris Radu Miruță pe Facebook.

Cum „instrumentalizează politic” numărul trei din AUR

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a postat în jurul orei 11 un mesaj care a pus între paranteze adevăratul agresor. Mesajul începe cu „fie că drona a fost a Rusiei sau nu”. Dungaciu folosește anumite nuanțe în textul său prin care induce ideea că incidentul ar putea fi o „instrumentalizare politică”.

„În România, instrumentalizarea politică este și ea la apogeu. Într-o perioadă dominată de discuții despre costul vieții, măsurile fiscale, deficitul bugetar, tensiunile politice și nemulțumirile unor categorii profesionale, agenda publică se mută brusc spre securitate și amenințări externe (…) Dezbaterile incomode despre salarii, reforme, administrație sau responsabilitate guvernamentală sunt împinse în plan secund de sentimentul de urgență generat de un pericol extern. Avantaj, ei!”, spune Dungaciu.

Ulterior, în declarația de după CSAT, președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra acestui tip de discurs.

„Vreau să remarc iresponsabilitatea unor lideri politici și lideri de opinie români care încearcă să scuze Rusia față de acest incident. Și acum cetățenii români pot să vadă cine e pro-occidental și cine mimează pro-occidentalismul”, a spus șeful statului.

A comunicat președintele corect pe subiectul dronei?

Analistul George Jiglău nu consideră că reacțiile au fost întârziate, fiindcă primii pași sunt să acționeze cei care pot interveni direct, la fața locului, iar simplele mesaje de la vârful statului nu cântăresc atât de mult și nu pot influența. Politologul susține că, deși în cazul unui astfel de incident atenția este îndreptată spre președinte sau premier, ei sunt „mai degrabă secundari”. Analistul consideră că președintele a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării într-un timp rezonabil.

„A postat la 09:00, nu cred că făcea vreo diferență majoră dacă posta mesajul de condamnare la 05:00 sau la 06:00 dimineața. O reacție formală și pe chestiuni de securitate, de militar, de politică externă, având în vedere implicațiile pe care le are un incident de genul acesta, trebuie să vină după o ședință a CSAT-ului.

Deci, indiferent de așteptările sau de impresia pe care o avem fiecare despre președinte, în astfel de situații reacția nu trebuie să fie a persoanei președintelui, ci a statului în ansamblu, prin instituțiile care trebuie să intervină. Cred că asta s-a întâmplat”, explică George Jiglău