Specialist în administrație europeană: nu se vede nici o solidaritate. Rata scăzută de absorție este vina Uniunii Europene
Patricia Vasilache este specialist în Administrația Europeană. Până la începerea crizei sanitare s-a ocupat cu servicii de consultanță în vederea accesării de fonduri europene.
Aceasta afirmă pe Curierul Românesc că nu s-a văzut în această criză solidaritatea europeană și că de vină pentru rata scăzută de absorție a fondurilor europene de către România este chiar Uniunea Europeană datorită birocrației:
Nu se vede nicio solidaritate europeană, în afara faptului că au livrat echipamente medicale, cetățeanul este lăsat fără soluții în fața inevitabilei crize economice care deja începe să își facă simțite efectele.
Sute de mii de oameni au rămas fără locuri de muncă și nu li se oferă nici o soluție, zeci de mii de oameni se pregătesc să își închidă afacerile din cauza acestei pandemii și niciunul din factorii de decizie, conducatorii țărilor sau ai Uniunii Europene, nu se focalizează să ofere variante alternative de locuri de muncă sau de susținere a micilor afaceri care sunt închise în această perioadă.
Specialistul consideră că în România se finanțează zone subdezvoltate ce nu mai au șanse să își revină, în timp ce zone cu populație în creștere nu pot avea acces la fondurile europene:
Mai degrabă, se poate resuscita natural, ceva ce artificial nu merge! Absorbția fondurilor europene este încetinită cu bună știință și rea voință. În cei 13 ani de când avem acces la aceste fonduri, nu s-a dorit eficientizarea accesării lor, din contră.
Patricia Vasilache acuză autoritățile locale că nu sunt interesate de accesarea de fonduri europene deoarece acolo există condiții:
Interesul nu a fost niciodată. Prea puțini oameni din aparatul de stat au avut intenția de a folosi aceste fonduri pentru binele comunității. Orice primar sau conducător de instituție publică, dacă dorește, poate avea acces la Programele Operaționale aflate în desfășurare și poate obține fonduri pentru a implementa soluții pentru societate. Prostie sau reavoință?
