Caz ieșit din comun. CEDO a condamnat România pentru expulzarea a doi pakistanezi acuzați de organizarea unor acțiuni teroriste
CEDO a condamnat, joi, România în cauza Muhammad și Muhammad vs România, pentru încălcarea articolului 1 din protocolul nr 7 din Convenția Drepturilor Omului referitor la garanțiile procedurale în expulzarea străinilor, se arată într-un comunicat al Curții. Cazul a fost judecat în mod excepțional în Marea Cameră a Curții (formată din 17 judecători) iar sentința a fost pronunțată cu majoritate, fiind exprimate mai multe opinii concurente și două opinii separate. Printre cei care au făcut opinie separată se numără și judecătorul României la CEDO, Iulia Motoc.
Potrivit sursei citate, Curtea a constatat că reclamanții au primit informații foarte generale despre acuzațiile care li s-au adus și că nu au avut posibilitatea să consulte actele specifice referitoare la acuzația că ar fi pus în pericol siguranța națională.
Ținând seama de marja de aprieciere lăsată statelor în astfel de cazuri, Curtea a stabilit că limitările impuse reclamanților nu au fost echilibrate în procedurile interne de extrădare astfel încă să-i fie respectate drepturile.
Este vorba despre Adeel Muhammad și Ramzan Muhammad, doi pakistanezi născuți în 1993 și 1982, care au venit în România în septembrie 2012 cu viză de student.
Cei doi studiau economia la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Ramazan Muhammad a intrat în Românai în februarie 2009, cu o viză de student pe termen lung iar soția lui a venit în România în aprilie 2012. În decembrie 2012, Serviciul Român de Informații a cerut parchetului de pe lângă Curtea de Apel București să-l declare indezirabil. În susținerea solicitării, SRI a furnizat documente clasificate.
În decembrie 2012, parchetul a trimis solicitarea Curții de Apel București, secției de contencios, cerând să-i declare pe cei doi indezirabili. În solicitare se arăta că, potrivit informațiilor de la SRI, existau indicii solide că reclmanții intenționau să se angajeze în activități care puneau în pericol siguranța națională. Documentele clasificate au fost transmise Curții de Apel.
Cei doi reclamanți au susținut în fața instanței că nu înțeleg motivele pentru care au fost acuzați iar Curtea de Apel le-a comunicat că documentele sunt clasificate.
Curtea i-a declarat indezirabili pentru o perioadă de 15 ani și a decis expulzarea lor.
Pe data de 6 decembrie 2012, SRI a dat publicității un comunicat în acest caz, în care a dat detalii și exemple de activități de care cei doi pakistanezi erau acuzați, de susținere a unui grup islamist afiliat ideologic al-Qaeda.
CEDO mai notează că informațiile au apărut în presă, care au indicat numele reclamanților și detalii legate de studiile lor universitare. Cei doi au făcut apel la Înalta Curte însă acesta a fost respins. Înalta Curte și-a însușit ceea ce a văzut în documentele clasificate și a constatat că judecătorii Curții de Apel au decis în mod corect că reclamanții intenționau să se angajeze în activități care puneau în pericol siguranța națională.
Cei doi pakistanezi au părăsit România pe 27 decembrie 2012 și au reclamat la CEDO faptul că nu au avut parte de garanții procedurale în procesul de extrădare și că, în concret, nu li s-au adus la cunoștință acuzațiile și nu au avut acces la documentele depuse la dosar. Cazul a ajuns la CEDO în decembrie 2012.
Curtea a stabilit că reclamanții au suferit ”limitări majore în exercitarea dreptului lor de a fi informați asupra faptelor pe care s-a bazat decizia de expulzare și în exercitarea dreptului de a avea acces la conținutul documentelor și informațiilor pe care s-a bazat autoritatea competentă care a decis expulzarea”.
Satul român a fost condamnat la 10.000 de euro despăgubiri și 1365 de euro cheltuieli de judecată.
Vezi aici integral comunicatul CEDO
- Marius Lulea: „România trebuie să reducă numărul de primării la maximum 500, ca în Olanda”
Prim-vicepreședintele AUR, ing. Marius Lulea, susține că România are nevoie urgentă de o reformă administrativă profundă, care să elimine birocrația excesivă și risipa din aparatul de stat. „Reducerea aparatului de stat este posibilă doar în zona birocratică, unde s-au creat mii de posturi fără utilitate reală, dar nu și în domeniile unde serviciile publice sunt … - Marius Lulea: „Nu putem avea dezvoltare cu mii de primării fără utilitate și sate fără drumuri”
Prim-vicepreședintele AUR, ing. Marius Lulea, atrage atenția asupra ineficienței structurii administrative actuale din România, care menține mii de primării fără capacitate reală de a dezvolta comunitățile locale. „Nu putem avea dezvoltare cu mii de primării fără utilitate și sate fără drumuri, apă sau școli funcționale. Este o risipă uriașă de resurse, întreținută doar pentru a … - Florența face justiție la TV. E ilegal și penal
Procurorul Alex Florența a transformat televiziunile în tribunal personal. În loc să lase instanța să decidă, el se folosește de camerele de filmat pentru a construi un verdict în spațiul public. Este o practică interzisă de lege și sancționabilă penal, pentru că afectează direct dreptul la un proces echitabil. Legea spune clar: un magistrat nu … - Franța, în colaps politic. Macron își pierde autoritatea, iar Parisul nu mai este în poziția de a da lecții Europei
Demisia premierului Sébastien Lecornu, la doar câteva zile după numire, aruncă Franța într-o nouă criză politică de proporții. Guvernul lui Macron se destramă, alianțele se rup, iar țara care obișnuia să dea tonul deciziilor europene se confruntă acum cu o instabilitate fără precedent. Nimeni nu mai pare dispus să colaboreze cu președintele francez, izolat pe … - România, sufocată de datorii. Datoria publică a depășit pragul de 1.040 miliarde de lei, iar Guvernul continuă să se împrumute
România se împrumută într-un ritm alarmant. În iunie 2025, datoria publică a trecut pentru prima dată pragul de 1.040 miliarde de lei, adică peste 57% din PIB. Creșterea constantă a împrumuturilor arată un stat tot mai dependent de finanțare externă, în timp ce economia reală rămâne vulnerabilă, iar generațiile viitoare riscă să plătească prețul unei …
