Schema firmelor-fantomă care au luat milioane de la bănci: DIICOT descrie cum erau fabricate bilanțuri false pentru credite uriașe

O rețea care ar fi folosit firme fără activitate reală, bilanțuri contabile falsificate și tranzacții fictive pentru a obține credite bancare de aproape 18 milioane de lei este descrisă într-o hotărâre pronunțată de Tribunalul București, după ce DIICOT a anchetat o schemă care ar fi vizat mai multe instituții bancare. Instanța a validat acum un acord de recunoaștere a vinovăției pentru unul dintre inculpați, acuzat că a pus la dispoziția grupării societăți comerciale folosite pentru accesarea frauduloasă a finanțărilor și pentru simularea unor afaceri profitabile doar pe hârtie.

Cum erau „fabricate” firme de milioane doar pe hârtie: dosarul DIICOT care zguduie sistemul bancar

O hotărâre pronunțată astăzi, 27 mai, de Tribunalul București scoate la lumină mecanismul unei presupuse fraude bancare de aproape 18 milioane de lei, construită, potrivit DIICOT, prin firme fără activitate reală, bilanțuri contabile falsificate și tranzacții făcute doar pentru a crea aparența unor afaceri prospere.

În centrul dosarului se află o rețea care, conform anchetatorilor, ar fi folosit societăți comerciale „reactivate” sau preluate prin interpuși pentru a obține credite de milioane de lei de la mai multe bănci. Instanța a validat acum un acord de recunoaștere a vinovăției pentru unul dintre inculpați, într-un dosar care descrie pas cu pas modul în care gruparea ar fi convins instituțiile bancare să acorde finanțări pe baza unor documente considerate fictive.

Firme fără activitate, transformate peste noapte în „campioni” financiari

Potrivit hotărârii Tribunalului București, schema începea prin identificarea unor firme fără probleme fiscale majore, dar fără activitate economică reală.

Aceste societăți erau apoi preluate sau controlate prin persoane interpuse, iar ulterior începea „umflarea” artificială a activității economice. În documentele depuse la bănci apăreau cifre de afaceri de milioane de lei, contracte comerciale și tranzacții care, spun procurorii, existau doar pe hârtie.

Instanța notează explicit că bilanțurile și balanțele contabile prezentate instituțiilor de credit indicau „activități comerciale extrem de consistente”, deși firmele nu desfășurau în realitate operațiuni economice comparabile cu cele declarate.

Anchetatorii susțin că documentele erau folosite pentru a demonstra bonitate financiară și pentru a convinge băncile că societățile aveau capacitatea de a rambursa creditele solicitate.

Cum circulau banii prin rețea

După aprobarea finanțărilor, banii ar fi fost mutați rapid între firmele controlate de grupare.

Transferurile aveau rolul de a crea impresia unor relații comerciale reale și a unor fluxuri economice legitime. În hotărâre apar mențiuni despre tranzacții succesive între societăți, retrageri masive de numerar și folosirea unor conturi inclusiv prin platforme digitale de tip Revolut.

Potrivit DIICOT, exact aceste mișcări financiare erau apoi folosite ca justificare pentru noi solicitări de credite.

În practică, spun anchetatorii, firmele produceau aparența unei activități comerciale intense, deși multe dintre operațiuni nu aveau un fundament economic real.

Suspiciunile au pornit de la bancă

Dosarul a început după ce reprezentanții unei bănci au sesizat suspiciuni privind mai multe firme care solicitau finanțări.

Din documentele instanței reiese că ancheta a pornit în urma unor sesizări formulate de ING Bank, care a reclamat posibile nereguli în legătură cu credite acordate unor societăți comerciale.

Ulterior, DIICOT a extins cercetările și a ajuns la concluzia că ar exista o structură organizată care folosea același tipar pentru a obține finanțări de la mai multe instituții bancare.

Prejudiciul total estimat în dosar depășește 17,7 milioane de lei.

Rolul inculpatului care a încheiat acord cu DIICOT

Hotărârea pronunțată acum de Tribunalul București privește unul dintre inculpații acuzați că ar fi sprijinit activitatea grupării.

Potrivit instanței, acesta ar fi pus la dispoziție o societate comercială folosită pentru accesarea unor credite și pentru simularea unor relații comerciale cu alte firme din rețea.

Judecătorii arată că prin intermediul firmei respective ar fi fost obținute mai multe finanțări, printre care credite de 400.000 lei, 800.000 lei, 407.000 lei și 259.000 lei.

În plus, procurorii susțin că au existat și tentative de obținere a altor finanțări pe baza aceluiași mecanism.

Tribunalul București a validat acordul de recunoaștere

Instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu DIICOT.

Pentru constituirea unui grup infracțional organizat, inculpatul a primit o pedeapsă de un an și șase luni de închisoare. Pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, instanța a stabilit doi ani și șase luni de închisoare. În final, pedepsele au fost contopite, rezultând trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere.

Judecătorii au impus și obligația prestării a 100 de zile de muncă în folosul comunității. Totodată, inculpatul trebuie să achite 8.000 de lei cheltuieli judiciare.

Un dosar care ‘zgândărește’ sistemul de creditare

Dincolo de soluția pronunțată într-un acord individual, cazul readuce în discuție vulnerabilitățile sistemului de creditare pentru firme și capacitatea instituțiilor de a verifica autenticitatea activității economice declarate de companii.

Ancheta descrie un mecanism în care societăți fără activitate consistentă ar fi reușit să obțină finanțări importante folosind documente contabile care prezentau o realitate economică diferită de cea existentă în teren.

În același timp, hotărârea scoate în evidență și dimensiunea transformată a criminalității economice moderne, unde aparența de legalitate este construită prin documente, tranzacții și circuite financiare aparent legitime.

Dosarul nu este însă închis. Hotărârea validată acum privește doar unul dintre inculpați, iar ancheta DIICOT privind întreaga structură descrisă în dosar continuă.