Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cursă strânsă între Andrzej Duda şi proeuropeanul Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei
Polonia organizează duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale – amânate din cauza pandemiei de Covid-19 – pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice. Votul va determina şi viitorul guvernului de dreapta care îl susţine pe actualul preşedinte Andrzej Duda pentru a câştiga un nou mandat.
Preşedintele în funcţie, Andrzej Duda, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru un nou mandat, în timp ce zece candidaţi încearcă să-l înlocuiască, scrie AFP.
Sondajele de opinie arată că primarul oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski, un liberal din principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), este cel care va intra în turul al doilea al prezidenţialelor, ce vor avea loc pe 12 iulie.
Victoria pentru Trzaskowski (de asemenea în vârstă de 48 de ani) ar însemna o lovitură grea dată guvernului condus de Partidul Ordine şi Justiţiei (PiS), care s-a bazat pe aliatul său Andrzej Duda pentru a susţine legislaţia controversată, în special reformele judiciare.
În timp ce PiS insistă că este nevoie de schimbări pentru a elimina corupţia din justiţie, criticii şi Uniunea Europeană insistă că acestea vor eroda independenţa justiţiei şi democraţia, la doar trei decenii după ce Polonia a ieşit din comunism.
Preşedintele american Donald Trump, care consideră administraţia conservatoare PiS drept un aliat cheie european, i-a oferit lui Duda „binecuvântarea” în această săptămână. Trump l-a invitat miercuri la Casa Albă, Duda fiind primul lider străin care a vizitat SUA de când a început pandemia de coronavirus, cu doar patru zile înaintea zilei alegerilor prezidenţiale din Polonia.
Programate iniţial pentru luna mai, alegerile au fost amânate din cauza pandemiei şi sunt organizate într-un sistem hibrid – vot poştal şi convenţional – cu scopul de a limita răspândirea infecţiei.
În timp ce cifrele oficiale arată peste 33.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 1.400 de decese, ministrul Sănătăţii a recunoscut că există probabil până la 1,6 milioane de cazuri nedetectate în Polonia, o ţară a UE de 38 de milioane de locuitori.
Retorica anti-gay
Duda le-a promis polonezilor să apere o întreagă serie de avantaje sociale acordate de partidul său aflat la putere – inclusiv o alocaţie pentru copii şi pensii recalculate -, un argument-cheie – care a adus PiS al doilea mandat, obţinut la alegerile legislative din octombrie.
Preşedintele a susţinut atacurile PiS împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi împotriva valorilor occidentale, în care criticii săi văd o diversiune de la suspiciunile de corupţie care vizează oficiali de rang înalt din PiS în gestionarea crizei Covid-19.
Atacurile anti-gay ale şefului statului în exerciţiu au declanşat proteste atât în Polonia, cât şi în străinătate.
Făcându-şi campanie cu mottoul ”Ne-am săturat”, principalul rival al preşedintelui în exerciţiu, Rafal Trzaskowski, s-a anagajat să repare relaţiile cu Bruxelles-ul.
Modelul Budapesta?
De la câştigarea puterii în 2015, atât Duda, cât şi PiS-ul au provocat tensiuni cu UE, exercitându-şi influenţa prin intermediul companiilor de stat şi al radiodifuzorilor publici.
Unii analişti privesc alegerile ca fiind un moment crucial: un al doilea mandat de cinci ani pentru Duda ar permite PiS să facă schimbări şi mai controversate, în timp ce înfrângerea ar putea descătuşa puterea partidului.
„O victorie pentru Duda ar deschide calea către „consolidarea tendinţelor” din est, precum ascensiunea oligarhilor … şi o cotire către modelul de la Budapesta al lui Viktor Orban – acesta este pericolul”, a declarat politologul Universităţii din Varşovia, Anna Materska- Sosowska pentru AFP.
Potrivit ultimelor sondaje, Duda ar urma să obţină cu uşurinţă o victorie în primul tur, duminică, însă are doar 50% şanse în turul doi, la 12 iulie, probabil împotriva rivalului său liberal Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00 (orele locale), cu un exit-poll imediat ce se încheie votarea.
Sursa: www.mediafax.ro
- Sondaj de calibrare | Bătălie strânsă între primii trei candidați la Primăria Capitalei
Consorțiul CURS-Avangarde a realizat sondajul de calibrare, cel care se realizează la final de campanie, în pregătirea Exit-poll-ului, care va fi efectuat duminică și publicat la ora 21.00. Conform sondajului, candidatul PSD, Daniel Băluță conduce clasamentul, urmat de Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă. Sondajul de calibrare al CURS-Avangarde ne arată faptul că Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria … - Bolojan: Începe realimentarea treptată cu apă în județul Prahova. În 72 de ore, apa e potabilă
Premierul Ilie Bolojan a susținut, vineri, o conferință de presă la Palatul Victoria. Premierul a anunțat că în această seară începe realimentarea treptată cu apă în județul Prahova, dar că după 72 de ore se va putea garanta că apa este potabilă. Ilie Bolojan a afirmat că răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat la barajul Paltinu aparține … - Măsurile sărăciei promovate de Bolojan sunt cel mai bun motiv pentru a nu vota duminică PNL
Ilie Bolojan, figura dominantă a PNL și principalul strateg al politicilor economice promovate în ultimele luni, se confruntă cu un val tot mai mare de critici. Economiști, angajați din sectorul public și analiști independenți avertizează că măsurile asumate de partid sub conducerea sa sunt orientate spre tăieri, restricții și creșteri de taxe, rețeta clasică a … - Votul de duminică va duce la prăbușirea PNL și USR. Ultimii riscă să nu mai intre în Parlament, electoratul USR migrează la SENS
Votul de duminică se anunță devastator pentru PNL și USR, două partide care intră în alegeri cu un bagaj de erori strategice, conflicte interne și o prăbușire de încredere fără precedent. Analizele politice din ultimele zile indică un posibil recul major pentru ambele formațiuni, în timp ce noile proiecte politice câștigă vizibil teren în marile … - Final de campanie pentru București! Așa NU
Ciucu și Drulă dezamăgirile dreptei Campania electorală pentru București se încheie cu un tablou sumbru pentru partidele de dreapta, marcate de fragmentare, mesaje contradictorii și candidați care nu au reușit să coaguleze un electorat deja obosit și profund dezamăgit. În centrul acestui eșec se află două nume care au dominat discursul public al dreptei, dar …
