Ministerul Apărării Naționale a organizat un exercițiu „cu termen scurt de notificare”, în care trupele române trebuie să treacă de la starea de pace la cea de război în termen de cinci zile.
În prezența președintelui Klaus Iohannis, a ministrului apărării naționale, generalul Nicolae Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, în România s-a desfășurat etapa finală a unui exercițiu militar “cu termen scurt de notificare” (ETSN), pe care Ministerul Apărării Naționale l-a organizat în Centrul de instruire de la Cincu (județul Brașov).
La etapa finală a acestui exercițiu au participat, în mod integrat, unele unități și mari unități aparținând Forțelor Terestre și Forțele Aeriene Române, a precizat MApN.
“Exercițiul, la care participă aproximativ 1.000 de militari și peste 200 mijloace tehnice, are ca scop perfecționarea procesului de integrare a capabilităților militare pentru executarea sincronizată a unor acțiuni militare complexe. Exercițiul își propune, totodată, verificarea stării de operativitate a structurilor din subordine, fără parcurgerea etapelor de planificare obișnuite pentru organizarea unui exercițiu la acest nivel, și urmărește ca, în termen de cinci zile de la notificare, structurile din subordine să fie în măsură să-și demonstreze capacitatea de luptă în context interarme, multi-domeniu și întrunit”, a indicat comunicatul publicat de MApN.
Un element surprinzător al acestui exercițiu a fost însă termenul “de cinci zile de la notificare”, caracterizat de ofițerii români drept „termen scurt”, în care unitățile militare trebuie să treacă, practic, de la starea de pace la cea de război. Drept termen de comparație, se poate aminti faptul că Forța de Reacție Rapidă a NATO, care este desfășurată de Alianța Atlantică în orice țară NATO ar fi atacată, are un termen de intervenție de 72 de ore (adică de trei zile) de la primirea ordinului de luptă, în condițiile în care din FRR fac parte, de exemplu, militari francezi și germani, care ar trebui, teoretic, să ajungă în acest interval de timp, la nevoie, chiar până în România.
Iar față de cele trei zile impuse Forței de Reacție Rapidă a NATO, Armata României se antrenează să respecte, după cum s-a demonstrat în cadrul exercițiului de la Cincu, un “termen scurt” de intervenție, pe teritoriul național al României, de cinci zile!
“A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”
Klaus Iohannis,
Președintele României
“Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, vârful nostru de lance, este o contribuție substanțială pentru apărarea noastră colectivă. Această forță este disponibilă pentru a fi desfășurată rapid pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
De ce are nevoie Armata Română de cinci zile pentru a acționa?
Termenul ar putea fi mai scurt dacă înalții responsabili politico-militari, în frunte cu șeful statului, ar solicita acest lucru și l-ar verifica în cadrul exercițiilor militare.
Participă și România la Forța de Reacție Rapidă a NATO?
Da, România are desemnate detașamente militare pentru Forța de Reacție Rapidă, una dintre unitățile participante fiind Batalionul de Infanterie Marină de la Babadag.
Cu alte cuvinte, putem presupune că, în cazul unei agresiuni venite dinspre est, mai repede ajung să ne apere trupele de reacție rapidă ale NATO decât trupele naționale ale României. Cu observația că, ipotetic vorbind, trupele Rusiei s-ar putea să aibă nevoie de mai puțin de trei zile pentru a ajunge în România.
„Very High Readiness Joint Task Force”, VJTF (Forța întrunită cu grad foarte înalt de operativitate) s-a format în cadrul NATO drept forță de ripostă împotriva unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, după ce regimul Putin a ocupat ilegal peninsula Crimeea – ocupație care continuă și în acest moment. Chiar și Armata Română își antrenează detașamente militare pentru a participa la misiunile VJTF, una dintre unitățile care formează asemenea luptători fiind Batalionul 307 Infanterie Marină de la Babadag.
Anul trecut, Germania a preluat conducerea VJTF, iar în acel context, Ministerul Apărării de la Berlin a anunțat că trupele terestre din VJTF sunt compuse din 8.000 de militari, dintre care 4.000 sunt germani, iar ceilalți sunt francezi, olandezi și norvegieni. VJTF trebuie să aibă efectivele gata de luptă în maxim 72 de ore, adică în trei zile.
Nu este clar dacă președintele României, Klaus Iohannis, care este și comandant suprem al Armatei, și președinte al CSAT, a cunoscut aceste detalii în momentul în care a asistat la exercițiul militar de la Cincu. Oricum, consilierii militari ai președintelui ar fi trebuit să-l informeze.
După ce a asistat la etapa finală a exercițiului din poligon, președintele Iohannis a avut o declarație pur formală: “A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”.
Se pare că, pentru președintele Iohannis, un termen de intervenție de cinci zile, al Armatei Române, chiar pe teritoriul național, reprezintă un termen foarte bun.
Este de precizat că șeful statului are cel puțin trei consilieri care ar fi trebuit să-i prezinte aceste aspecte, înainte ca el să se declare „impresionat” de termenul de cinci zile în care poate interveni Armata Română. Dintre cei trei consilieri responsabili cu domeniul Securității Naționale, doi sunt generali proveniți din MApN (Ion Oprișor și Mihai Șomordolea), iar cel de-al treilea e un fost ministru de Interne și ministru al Apărării Naționale (Constantin Dudu Ionescu).
Sursa: www.romanialibera.ro
- Statul preia controlul integral asupra Aeroporturilor București: CNAB intră din nou în proprietate publică
Compania Națională Aeroporturi București, entitate care operează cu rezultate financiare consistente aerogările Otopeni și Băneasa, urmează să fie din nou controlată integral de stat, conform deciziei de vineri a acționarilor. Decizia acționarului majoritar deschide calea renaționalizării CNAB Acționarul majoritar al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a dat … - Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum
Costurile tot mai ridicate ale locuințelor au transformat statul de unul singur în chirie într-o reală provocare pentru tinerii aflați șa început de carieră. O recentă postare pe Reddit a stârnit numeroase controverse și a radus în discuție o problemă foarte sensibilă a generației tinere: cum reușești să te întreții singur, când salariile sunt modeste, iar chiriile cresc în mod constant. „Cum reușiți să stati singuri în chirie? Eu, unul, nu înțeleg cum oamenii proaspăt ieșiți din facultate își pot permite să stea singuri în chirie… când și un apartament amărât cu o singură cameră ajunge la 1200-1500 de lei. Poate e o problemă majoră specifică aici, în Iași, dar mă rog. Tot aud alți oameni cam la același nivel de carieră ca mine care stau singuri în apartamente moderne cu două camere etc. Iar eu dau 700 de lei pe o cameră într-un apartament cu patru camere”, a scris românul pe Reddit. Mesajul a adunat rapid zeci de răspunsuri, iar experiențele conturează o realitate dură: pentru mulți, independența financiară vine cu compromisuri serioase sau cu sprijin din exterior. Mulți utilizatori susțin că, în spatele aparentei stabilități, există adesea sprijin din partea familiei sau renunțări importante. „Îi ajută părinții ba cu bani, ba cu mâncare gătită, nu lucrează pe minim pe economie, ci au salarii decente, au colegi sau colege de apartament (deci nu singuri cum e în postare) își fac datorii își sacrifică alte lucruri (concedii, mașină personală, livrare mâncare, haine noi tot timpul etc). Sau o combinație din cele de mai sus. De cele mai multe ori vorbim de ajutor de la părinți.” Alții vorbesc direct despre costurile și compromisurile personale. Un utilizator din București spune: „Eu stau aproape de un an singur în chirie în București. Dau aprox 2000 de lei (cu întreținerea și toate cele) dintr-un salariu de ~4000. Apartamentul e vai mama lui, dar prefer așa decât să dau mai puțin dar să mai stau cu cineva în apartament. Plătesc în plus, dar liniștea și pacea de a nu mă bruia nimeni la cap nici ziua, nici noaptea sunt neprețuite.” sursa foto: Hepta Pentru alții, începutul a fost foarte gre. Un fost student a povestit: „Acum câțiva ani când m-am mutat prima oară singur aveam venituri cam 3000 lei … - Giorgia Meloni: Ultimul lucru pe care vreau să-l fac în viață este să-l ajut pe Putin
„Europa trebuie să înceapă negocierile directe cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina” – Giorgia Meloni Premierul italian a susținut ideea președintelui francez de a relua dialogul direct cu Rusia. Potrivit lui Meloni, dacă se participă la negocieri doar cu una dintre părți, influența Europei asupra acestora va fi limitată. „Principala problemă este cine trebuie … - UE–Mercosur este și despre globalizarea EURO. De ce sperie Beijingul și Moscova / propaganda anti-UE îl atacă
Acordul comercial UE–Mercosur, relansat și împins spre ratificare după peste 25 de ani de negocieri, este prezentat de susținători ca un pas major pentru exporturile europene și pentru accesul la o piață combinată de sute de milioane de consumatori. În culise însă, miza este mult mai mare decât tarifele vamale: UE încearcă să recupereze teren … - Acordul comercial UE-Mercosur, un proiect benefic pentru statele membre. Partidele putiniste din România au început să latre
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, negociat de ani de zile și relansat în contextul reașezărilor economice globale, este privit de majoritatea statelor membre ca un proiect strategic: acces extins la piețe, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și o șansă pentru exporturile europene într-o zonă cu peste 260 de milioane de consumatori. În …
