Robert Turcescu: Mircea Geoană „turează” o mașinărie de propagandă bizară, alimentată cu gogoși electorale și cu frânturi de idei despre război și pace planetară
„Întocmai ca o stafie programată să bântuie din când în când prin politica românească și-a făcut din nou apariția în spațiul public domnul Mircea Geoană. Ceva mai ofilit la trup, dar mai americanizat în vorbire față de acum niște ani. Simte nevoia să repete la răstimpuri unele propoziții sau chiar fraze întregi, într-o formulă retorică neobișnuită pentru vorbitorii de limbă română, dar destul de des întâlnită în discursurile politicienilor de peste Ocean. Omul nostru e, probabil, convins că o astfel de dublare a ideilor chinuite pe care le emite cu o foaie de indigo sub corzile vocale îi sporește charisma. Dar nu e cazul: domnul Geoană are, cum s-ar zice, charisma unei borduri”, scrie jurnalistul Robert Turcvescu, pe site-ul canal33.ro.
„Dacă nu era adjunct la NATO – poziție în care a ajuns pare-se printr-o formulă alchimică întrucât nimeni n-a reușit să deslușească secretul acestei ascensiuni- domnul Geoană ar fi fost și astăzi doar un pensionar al politicii românești, a cărui maximă reușită s-ar fi confundat cu intrarea în folclor a celebrei expresii ”Mihaela, dragostea mea!”. Discuțiile tot mai dese despre NATO și război l-au adus însă din nou prin emisiuni de televiziune și prin podcasturi, de acolo în sondaje de opinie și, mai departe, în mirajul unei posibile reveniri în politică pe post de candidat la prezidențiale. Așa se face că Mircea Geoană a pornit de ceva vreme să tureze o mașinărie de propagandă bizară, alimentată cu gogoși electorale și cu frânturi de idei despre război și pace planetară, doar-doar s-o găsi cine să-l asculte și să-l voteze. N-are partid, dar i s-ar părea firesc să-l adopte PSD, că vorba ceea, el e o valoare internațională, nu vreun covrigar ajuns în Kiseleff cu trenul de Buzău! Prin urmare, ușor nerăbdător, domnul Geoană, deși nu ne spune dacă va candida pentru Cotroceni, ne dezvăluie în felu-i caracteristic, adică fără cap și fără coadă, că însuși Marcel Ciolacu i-ar fi propus să-l susțină în candidatura lui ca independent la cea mai înaltă funcție în stat.
Eu, așa cum îl știu pe Mircea Geoană, cred că minte. Spun că îl știu pentru că l-am văzut mințind în legătură cu vizita la Vântu. Geoană, în 2010: ”Ce am căutat la domnul Vântu cu o seară înainte de dezbaterea finală de la postul Realitatea TV: aveam deja informații că echipa lui Traian Basescu se afla în posesia întrebărilor pe care moderatorul trustului Realitatea urma să le adreseze celor doi candidați în dezbaterea de a doua zi. Și am dorit să aflu de la sursă, de la patron, care sunt aceste întrebări și dacă se poate asigura un teren de joc egal între cei doi candidați”.
Mincinosul domn Geoană! Eu am fost moderatorul acelei faimoase dezbateri, care însă NU a avut întrebări! Oricine privește și acum înregistrarea – ușor de găsit pe YouTube – va vedea că Băsescu și Geoană au vorbit despre TEME pe care cu câteva zile înainte de această confruntare le stabilisem de comun acord cu staff-urile lor de campanie conduse la vremea aceea de Sebastian Lăzăroiu și Victor Ponta. N-a fost o emisiune de televiziune la care realizatorul să pună întrebări ca la un interviu, a fost o dezbatere electorală. Din care Geoană a ieșit învins pentru că Băsescu l-a făcut K.O. cu celebra tiradă ”Dar aseară la Vântu, v-a plăcut?”.
De altfel, dacă tot l-am amintit, iată ce spunea prin 2015 însuși Sorin Ovidiu Vântu despre acea vizită a lui Geoană: ”În 2009 vin alegerile, Mircea Geoană îmi face una din vizitele obișnuite. De ce mă vizita? Simplu: asistența pe zona economică i-o dădeam eu împreună cu un alt grup de tovarăși. Noi îi asiguram pregătirea pe partea economică pentru discursurile publice și, mai ales, pentru dezbaterea finală. Este inutil să mă contrazică. Ăsta este marele secret al vizitei lui Mircea Geoana din noaptea de dinaintea alegerilor. Domnia sa venea aproape în fiecare zi pe la noi”.
Vântu spune adevărul pentru că am văzut cu ochii mei astfel de scene în care ”un grup de tovarăși” îl asista cu sfaturi prețioase pe domnul Geoană. E adevărat însă că nu se prea lipea nimic de el, dar, totuși, lumea se străduia să-l scoată președinte.
Despre episodul vizitei la Vântu, domnul Mircea Geoană a continuat să mintă ani în șir. În 2017, ca deputat PMP, am făcut parte dintr-o comisie parlamentară bizară, înființată de pesediști pentru anchetarea alegerilor prezidențiale din 2009. Și după opt ani, Geoană a ținut-o tot cu abureli despre întrebări, filaj șamd. E adevărat, nici n-a avut cine să-l contreze prea tare, întrucât respectiva comisie, făcută la ordinul lui Liviu Dragnea, avea un singur scop, reabilitarea lui Geoană. În mod previzibil, la finalul lucrărilor s-a ajuns la concluzia că bietul candidat Geoană n-a pierdut alegerile din 2009 din cauza lui, ci din cauza statului paralel. De altfel, deși la vremea respectivă n-am înțeles prea bine ce s-a dorit cu acea Comisie, acum mi-e limpede că încă de atunci se lucra la planul care prinde contur azi: Mircea Geoană mai încearcă o dată să ajungă la Cotroceni.
Pe undeva, sincer vă spun, mi-aș dori măcar un mandat al lui Mircea Geoană în fruntea statului. Ne-am amuza grozav! Geoană ăsta – vorba lui Tudor Arghezi în poezia ”Inscripție pe o tobă”- are mare căutare, niciodată golul n-a sunat mai tare. Și ca să nu credeți că sunt răutăcios, vă las să vă amuzați cu o lungă listă de ”perle” scoase de-a lungul anilor din mintea și pe gura domnului Geoană. Zicerile sunt autentice și în bună măsură provin din arhiva personală, dar le-am confruntat pentru exactitate și cu lista întocmită de scriitorul Radu Paraschivescu în volumul ”Cum gândesc politicienii” apărut la editura Humanitas în anul 2016. Lectură plăcută!
Perle scoase de-a lungul anilor de Mircea Geoană:
”Pierdem în fiecare zi o hemoragie a economiei românești”.
”O afacere este un business”.
”Românii nu au voie să ierte viitorul acestei țări”.
”Ceea ce trebuie să facem în acest moment este să oprim stoparea declinului”.
”Dacă ne uităm atent la investiții, vedem că nu sunt. Sau nu sunt mari. Sau sunt mici”.
”Uitați-vă la sutele de mii de membri PSD care se uită la noi la televizor”.
”Investițiile trebuie încurajate prin presiuni sentimentale, prin lobby, printr-un evantai de măsuri, prin ce vreți, fiindcă în lipsa lor nu vom mai avea investiții”.
”Partidul nostru este mult prea puternic pentru a intra într-un concurs distructiv de frumusețe”.
”Oricine intră în competiție e un avantaj, nu un dezavantaj, pentru că cei care votează cu ei votează cu Geoană în turul doi. Cu cât mai mulți, cu atât mai vesel”.
”Sunt atât de normal, încât am votat cu mine”.
”Un om politic veritabil este încheiat când este la Ghencea-Militar sau în alt cimitir”.
”Trebuie evitată impresia că domnul Iliescu este și înăuntrul și în afara partidului”.
”Ne gândim din ce în ce mai mult la varianta unui guvern de largă concentrație națională”.
”Indiferent dacă o dată ieșim în sus sau ieșim în jos, suntem colegi”.
”Acest răvaș amoros al premierului către președinte este un amestec de comedie”.
”PSD este un partid atât de mare, încât au loc și cei care vor mici”.
”Acest restaurant, care are și o sală de conferințe, este un loc în care mergem frecvent și cu care ne-am identificat, nu ca restaurant, ci ca loc de întâlniri”.
”Și limita PSD-ului a ajuns la sfârșit”.
”Când vorbim de un parlament unicameral nu înseamnă că vorbim neapărat de o singură Cameră, ci și de o a doua Cameră, a reprezentanților regionali”.
”Nu cred că acest cartof fierbinte trebuie amplificat”.
”Partidul se deosebește de camarilă, de aceea clica nu reprezintă un partid politic, afirmă Gust, părintele sociologiei românești”.
”Poate că Marian Vanghelie n-a avut șansa la începutul vieții sale să aibă norocul să poată să meargă la cele mai bune școli, cum eu și alții am avut poate șansa aceasta”.
”Situația aceasta pare să creeze prea multă emoție într-un pahar cu apă”.
”Avem o problemă , fiindcă Irlanda se poate răspândi”.
”Eu sunt incomod pentru că ocup spațiu. Înseamnă că exist, că sunt viu și că am șanse să rămân în viața politică”.
”De la agonie la extaz este decât o secundă”.
”Democrația te obligă să stai până la unu dimineața și să vorbești la Antena 3”.
”Mor de stângă câte zile am”.
”Vom declanșa un referendum ca să întrebăm opinia publică care le este opinia”.
”Doresc să fiu prim-ministru pe motiv că funcția de prim-ministru este una la care șeful unui partid trebuie să se înscrie”, scrie Robert Turcescu.
