Rămas orfan în politica mare, Viktor Orban cerșește pe la porțile Europei

Plecat din Partidul Popularilor Europeni chiar înainte să fie exclus, Viktor Orban își pregătește revanșa. Peste șase luni, când se va termina mandatul Angelei Merkel, liderul Fidesz va fi cel mai longeviv șef de guvern în funcție din UE, dar și cel mai lipsit de influență decizională, dacă nu iese din izolarea actuală. De aceea, s-a lansat într-un pariu cu o miză imensă: reconfigurarea peisajului politic european. Va reuși premierul de la Budapesta să fondeze al doilea mare grup europarlamentar, cu ajutorul aliaților italieni și polonezi?

Primul pas a fost făcut zilele trecute, când Viktor Orban i-a primit pe liderul populist Matteo Salvini și prim-ministrul Mateusz Morawiecki, pentru a pune bazele unui bloc politic conservator. În mai e preconizată o nouă întâlnire, la Varșovia, cu speranța cooptării altor partide. Obiectivul e constituirea unui mare grup în Parlamentul European înainte de finalul anului, când forul europarlamentar va ajunge la jumătatea mandatului și își va schimba președintele, iar funcțiile de conducere, inclusiv în comisiile de specialitate, vor fi renegociate.

De o lună, cei 12 eurodeputați ai Fidesz sunt neafiliați vreunui grup politic și lipsiți de orice pârghie de a influența politicile și agenda din Parlamentul European. O premieră pentru această falangă activă și sudată. La rândul său, Liga, formațiunea condusă de Salvini, are 27 de europarlamentari, din cei 75 ai grupului Identitate și Democrație, grup care reunește extrema dreaptă europeană: Adunarea Națională, condusă până acum de Marine Le Pen, Alternativa pentru Germania, separatiștii flamanzi și partidele extremiste din Danemarca, Austria, Olanda și Finlanda.

Partidul Lege și Justiție, aflat la guvernare în Polonia, are tot 27 de deputați la Bruxelles, afiliați Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, un grup cu 62 de membri, trimiși de Fratelli d’Italia, concurenții lui Salvini pe culoarul naționalist-eurosceptic, precum și de naționaliștii flamanzi, suedezi, bulgari, cehi etc.

O fuziune a acestor facțiuni ar duce la crearea unui grup europarlamentar ce l-ar depăși pe cel Socialist (compus din 145 de membri) și ar deveni a doua forță politică europeană, devansată numai de Populari (care au 175 de europarlamentari din totalul de 705). E puțin probabilă, însă, unificarea puzderiei de partide naționalist-radicale, adesea cu poziții contradictorii – care au și dus la eșecul precedentelor tentative.

De această dată, poziția față de Rusia e punctul sensibil: regimul polonez patronat de Jaroslaw Kaczynski a fost intransigent în acest sens până acum, în vreme ce Orban și Salvini sunt cei mai vizibili pioni ai Kremlinului în Europa. Donald Tusk, președintele Popularilor Europeni și adversar istoric al lui Kaczynski, a criticat prompt noul bloc ca fiind pro-Putin.

Cert e că ne aflăm în fața unei încercări ambițioase de a coagula o alianță a dreptei radicale, care să aibă un cuvânt de spus în politica UE. Rămâne de văzut cât de departe e dispus să meargă omul forte de la Varșovia. Și ce părere are despre această aventură eurosceptică Giancarlo Georgetti, nr. 2 al Ligii și ministru al Economiei în cabinetul condus de eurocratul Mario Draghi. Pentru că, din februarie, Liga are trei miniștri în acest guvern de uniune națională ce se bucură de al treilea cel mai larg suport parlamentar din istoria postbelică a Italiei. Nu în ultimul rând, rămâne de văzut dacă nu cumva Salvini joacă la două capete, forțând primirea Ligii în Grupul Popularilor Europeni prin afișarea pe malul Dunării alături de premierii ungar și polonez.

Aceste elemente sunt esențiale pentru deznodământul pariului europolitic în care s-a lansat Viktor Orban – singurul dintre cei trei lideri conservatori care are de înfruntat alegeri anul viitor.

De Horia Blidariu – expert în politici europene

%d blogeri au apreciat: