Raisa Enachi (AUR): Siguranța alimentară națională înseamnă susținerea producătorului și promovarea produsului autohton

Distribuie acest articol!

Țăranii români sunt nevoiți să-și arunce legumele pe câmp, pentru că nu au loc în marile magazine pline până la refuz de importuri. În acest timp, Ministerul Agriculturii asistă pasivă la această dramă. Promovarea produselor românești  se poate realiza doar prin politici și investiții de dezvoltare regională și locală, cu suport financiar oferit direct, adaptat necesităților micilor producători, explică Raisa Enachi, deputat AUR.

Raisa Enachi susține că doar prin alocări bugetare regionale se poate realiza: 

  • valorificarea lanțurilor scurte de aprovizionare;
  • asigurarea accesului sau crearea infrastructurii; 
  • gestiunea investițiilor pentru producere și procesare alimente; 
  • informarea consumatorului; 
  • promovarea produsului autohton, cu responsabilizarea autorităților publice locale, pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

 Iar în cazul incapacității de a realiza descentralizarea competențelor, a responsabilităților și bugetelor pentru dezvoltare economică și antreprenorială, e necesar să oferim o bună funcționalitate unor planuri de acțiune regională și locală, precizează deputata AUR. Ea a adăugat că în acest moment autoritățile trebuie să se axeze pe principalele direcții de acțiune, și anume (1) susținerea agriculturii românești și a produsului autohton pentru consumatorii locali și (2) promovarea imaginii „Produs în România” pentru piețele externe. 

În acest sens, Raisa Enachi solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oroș, să ia în considerare următoarele aspecte și să depună toate eforturile pentru a sprijini producătorii locali:

  1. Promovarea produsului autohton înseamnă investiții în producere, procesare și comercializare.
  2. Promovarea produsului autohton înseamnă crearea și facilitarea lanțurilor scurte de aprovizionare, acces la raft pentru produs local, acces la raft pentru consumator, proximitatea piețelor alimentare. 
  3. Când vorbim despre susținerea producătorilor și agriculturii românești, despre promovarea produsului  autohton este necesar să avem în vedere inclusiv specificul regional, accesul la infrastructură, efectele climatice specifice, rata șomajului,  puterea de cumpărare, care permite sau nu dezvoltarea agriculturii și procesarea alimentelor în zone cu potențial specific.
  4. Bursa fructelor și legumelor din România trebuie și poate să existe! Ne implicăm sau nu în limitarea influenței comercianților care dictează prețuri, altul decât cel real oferit de producătorii locali. Ori, dacă Germania solicită preț pentru castravetele românesc, cine promovează produsul autohton, calitatea și prețul acestuia? Producătorul, în mod individual sau prin cooperative, comercianții care nu fac decât să cumpere și să vândă cantități, sau statul este cel care trebuie să gestioneze și să intervină? Această bursă trebuie și poate exista pe o platformă reală, că este online, că este un complex național de aprovizionare, colectare, distribuție și chiar procesare a produsului autohton, precum platforma agricolă din Padova, Italia. 
  5. Strategiile de promovare a produsului autohton trebuie să aibă la bază și sunt indispensabile de cercetările de marketing și de piață actualizate, politici de prețuri adaptate realităților. Acestea trebuie și pot fi efectuate și asumate de o politică națională. Avem atâtea ministere și nu avem o baza de date publică care să reflecte evaluarea piețelor, prețurilor și perspectivei investiționale care să asigure promovarea și accesul la produs autohton.
  6. Decidenți locali și detașații economici. Care și cât acționează în promovarea produsului românesc?

 „Avem obligația de a oferi consumatorului român nu doar dreptul la informații pe etichetă, despre produsul alimentar, ci accesul acestuia de a cumpăra produs autohton, la preț accesibil, în proximitate!”, a conchis deputata AUR.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: