Primăria Galaţi, condusă de primarul Ionuţ Pucheanu, a recurs la o metodă cel puţin discutabilă pentru a-i determina pe cetăţenii restanţieri să îşi achite taxele şi impozitele locale — trimiterea unor SMS-uri cu tentă ameninţătoare, în care li se vorbeşte deschis despre „executare silită” şi „poprirea conturilor”.
Mesajul transmis de Direcţia Impozite, Taxe şi Alte Venituri Locale este scurt, rece şi lipsit de orice urmă de dialog civic: „Aveţi un debit restant către Primăria Galaţi. Achitaţi pentru a evita executarea silită.” Nu există nicio menţiune despre posibilitatea unor facilităţi la plată, despre eşalonări sau despre situaţiile sociale dificile în care se pot afla mulţi dintre destinatarii acestor mesaje.
Dincolo de aspectul juridic — notificările fiscale sunt, într-adevăr, prevăzute de lege — tonul adoptat ridică semne serioase de întrebare cu privire la relaţia dintre administraţia locală şi cetăţenii pe care ar trebui să îi servească. A ameninţa oamenii cu poprirea conturilor, fără a le oferi în acelaşi mesaj nicio alternativă sau cale de ieşire, trădează o abordare pur coercitivă a administraţiei publice locale.
Mai mult, termenul de două săptămâni anunţat pentru demararea executării silite pune presiune uriaşă pe categoriile vulnerabile — pensionari, şomeri, persoane cu venituri mici — care poate că nu au ignorat taxele din rea-voinţă, ci pur şi simplu nu au dispus de resursele necesare până la termenul legal de 31 martie.
O primărie cu adevărat orientată spre cetăţean ar fi ales un alt limbaj: informare clară, opţiuni de plată în rate, birouri de consiliere fiscală accesibile. În schimb, Galaţiul lui Pucheanu preferă SMS-ul intimidant — rapid, impersonal şi, mai presus de toate, extrem de convenabil pentru o administraţie care nu doreşte să investească efort real în comunicarea cu locuitorii săi.
Întrebarea care rămâne fără răspuns este simplă: o primărie există pentru a servi cetăţenii sau pentru a-i executa silit?
