Comisia Europeană le cere platformelor online să depună mai multe eforturi pentru combaterea ştirilor false
La doi ani după ce au convenit asupra unui cod de bune practici autoreglementat pentru combaterea dezinformării, Facebook, Google, Twitter şi alte companii tech trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni mai eficiente împotriva ştirilor false, a transmis joi Comisia Europeană, potrivit Reuters.
Ştirile false legate de COVID-19 au accelerat apelurile ca reţelele de socializare să fie mai active în combaterea fenomenului.
Companiile, printre care s-au mai numărat Mozilla şi organismele comerciale pentru industria publicităţii, au semnat respectivul cod în 2018 în încercarea de a preveni să li se impună reglementări mai dure. Ulterior, Microsoft şi TikTok s-au alăturat la rândul lor grupului.
Cu toate acestea, există unele deficienţe în acest cod, după o evaluare a unui an de funcţionare, a precizat Comisia, conform unui raport consultat de Reuters.
„Acestea pot fi grupate în patru categorii largi: aplicarea inconstantă şi incompletă a codului de către platforme şi statele membre, absenţa unor definiţii uniforme, existenţa mai multor goluri în acoperirea angajamentelor din cod şi limitările intrinseci ale naturii autoregulatorii a codului”, se arată în raport.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut apel la mai multe măsuri pentru contracararea noilor riscuri.
„În contextul în care asistăm la noi ameninţări şi actori, a venit momentul să mergem mai departe şi să propunem noi măsuri. Platformele trebuie să devină mai responsabile şi transparente. Trebuie să fie mai deschise şi să ofere un acces mai bun la date, printre altele”, a spus ea.
Vera Jourova lucrează în prezent la un Plan European de Acţiune pentru Democraţie pentru a întări democraţia în faţa ameninţărilor digitale.
Comisia este de asemenea pregătită să propună noi regulile incluse într-un Act privind Serviciile Digitale până la sfârşitul anului, care va spori responsabilităţile şi răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor.
Sursa: Agerpres
- Leul scade pentru a treia zi consecutiv în fața euro. Cresc și celelalte valute majore
Moneda națională continuă să se deprecieze în raport cu principalele valute internaționale. Euro, dolarul, lira sterlină și francul elvețian au înregistrat noi creșteri față de leu, potrivit cursului oficial publicat de Banca Națională a României. În schimb, indicii ROBOR au continuat să scadă. Banca Națională a României a publicat miercuri, 9 iulie, cursul oficial de … - H.D Hartmann: AUR nu e partid naţionalist, ci e singurul partid identitar la ora actuală
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a criticat structura guvernamentală actuală și strategia greșită a PSD, afirmând că partidul a permis dezvoltarea AUR ca partid identitar. Hartmann acuză Guvernul de ineficiență și a criticat existența unor vicepremieri fără portofoliu, care potrivit acestuia, sunt plătiți „de pomană”. De asemenea, analistul a … - România, la un pas de pierderea fondurilor europene. Bruxelles-ul nu mai are răbdare
Uniunea Europeană a primit planul fiscal al Guvernului, dar nu mai crede în promisiuni. România rămâne sub procedura de deficit excesiv, iar suspendarea fondurilor europene devine un scenariu tot mai probabil. Până nu se văd rezultate concrete, banii rămân în pericol. După ani de întârzieri, amânări și reforme ratate, România încearcă din nou să recâștige … - Generalul Dumbravă invocă modelul Chancery Lane din Londra, însă DNA îl acuză de trafic de influență
Generalul Dumitru Dumbravă, trimis în judecată alături de Florian Coldea pentru presupus trafic de influență sub acoperirea consultanței juridice, încearcă să se apere invocând un model britanic: Chancery Lane, celebra arteră juridică din Londra. Doar că, în Marea Britanie, colaborarea între foști ofițeri de informații și avocați e reglementată strict, transparentă și legală, nu o … - Angajații cu salariu minim și IMM-urile, cei mai afectați de noile taxe
Măsurile de austeritate asumate de Guvern lovesc direct în categoriile cele mai fragile din economie. Angajații cu salariu minim și întreprinderile mici și mijlocii vor suporta costul ajustărilor fiscale, avertizează consultantul fiscal Adrian Negrescu. În timp ce statul încearcă să evite o retrogradare financiară, populația cu cele mai mici venituri riscă să fie împinsă spre …
