Program mai scurt pentru terase, baruri și săli de jocuri în București și alte șapte județe
Hotărârea CNSU privind programul redus de funcționare pentru anumite localuri din șapte județe plus Municipiul București a intrat în vigoare duminică, la ora 12:00.
În Hotărârea nr. 38 din 1 august 2020, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis: „Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități în spații special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile și alte asemenea, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și municipiul București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 23.00”.
Măsura se aplică pentru o perioadă de 14 zile și poate fi prelungită prin Hotărâre a CNSU.
De asemenea, programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și București nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 23.00.
Restricțiile au fost luate la propunerea Grupului de suport tehnico-științific, fiind luată în considerare „creșterea exponențială zilnică a numărului de persoane infectate, cu preponderență în anumite zone sau localități, care determină o presiune permanentă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar”.
Potrivit autorităților, și „problemele constatate în privința respectării măsurilor de prevenție, în anumite intervale orare și în special în zonele turistice tradiționale respectiv litoralul Mării Negre și Valea Prahovei” au dus la adoptarea acestei măsuri.
- Milioane de lei alocate de stat către partide aflate în declin
Două partide parlamentare traversează o perioadă de declin accentuat, fiind marcate de pierderi semnificative de deputați și senatori în ultimii ani. Cu toate acestea, ele continuă să beneficieze de milioane de lei din bugetul statului prin subvențiile publice la care au dreptul. Deși recent Coaliția a decis o reducere de 10% a acestor subvenții, rămâne … - Salariul minim în România este egal cu sărăcia lucie
Salariul minim din România este prezentat des ca „plasă de siguranță” pentru muncă cinstită. În realitate, pentru sute de mii de oameni, el funcționează ca o etichetă administrativă lipită pe sărăcie lucie: muncești full-time și tot nu-ți permiți viața de bază. Muncă pe hârtie, subzistență în practică În marile orașe, chiria mănâncă primul salariu înainte … - Între 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie
În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. Anul trecut, media locală a fost de 108 euro/MWh, România fiind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. De când a început cu adevărat iarna, România îşi menţine acest … - „Diplomă fără viitor”: de ce tinerii cu facultate nu își găsesc de muncă în România
În România, diploma universitară a ajuns să fie o promisiune tot mai greu de respectat. Dacă acum un deceniu facultatea era percepută ca o rampă sigură către o carieră, astăzi tot mai mulți tineri absolvă și descoperă că intrarea pe piața muncii seamănă mai mult cu o loterie decât cu un traseu normal. În spatele … - „Familia, un lux”: de ce tinerii nu sunt sprijiniți să își întemeieze o familie în România
În România, întemeierea unei familii nu mai este, pentru foarte mulți tineri, o alegere firească. A devenit un proiect de supraviețuire economică. Într-o țară în care discursul politic invocă frecvent „valorile familiei”, sprijinul real pentru tineri este aproape invizibil. Realitatea de zi cu zi arată brutal: nu poți construi o familie pe contracte temporare, salarii …
