Program mai scurt pentru terase, baruri și săli de jocuri în București și alte șapte județe
Hotărârea CNSU privind programul redus de funcționare pentru anumite localuri din șapte județe plus Municipiul București a intrat în vigoare duminică, la ora 12:00.
În Hotărârea nr. 38 din 1 august 2020, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis: „Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități în spații special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile și alte asemenea, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și municipiul București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 23.00”.
Măsura se aplică pentru o perioadă de 14 zile și poate fi prelungită prin Hotărâre a CNSU.
De asemenea, programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și București nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 23.00.
Restricțiile au fost luate la propunerea Grupului de suport tehnico-științific, fiind luată în considerare „creșterea exponențială zilnică a numărului de persoane infectate, cu preponderență în anumite zone sau localități, care determină o presiune permanentă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar”.
Potrivit autorităților, și „problemele constatate în privința respectării măsurilor de prevenție, în anumite intervale orare și în special în zonele turistice tradiționale respectiv litoralul Mării Negre și Valea Prahovei” au dus la adoptarea acestei măsuri.
- Sectorul construcțiilor va aduce 200.000 de șomeri din cauza facturilor neplătite de Bolojan
România se pregătește de un cutremur economic în sectorul construcțiilor. Mii de firme mari și mici sunt la un pas de faliment din cauza facturilor neplătite de administrațiile locale și centrale, conduse de oameni ca Ilie Bolojan, care au făcut din „reformă” un paravan pentru blocarea investițiilor. Constructorii avertizează că, dacă statul nu își achită … - Casele din satele românești sunt pustii
România rurală moare în tăcere. Casele care altădată fremătau de viață, cu glasuri de copii și miros de pâine coaptă, au rămas astăzi goale, cu obloanele închise și curțile pline de buruieni. În mii de sate, timpul pare să fi încremenit: bătrânii se sting, iar tinerii pleacă spre orașe sau străinătate, lăsând în urmă gospodării … - Românii sunt cei mai săraci europeni: nu reușim să punem deoparte nimic
Deși muncesc mult, românii rămân printre cei mai săraci europeni. Statisticile arată că peste jumătate dintre gospodării nu reușesc să economisească niciun leu la sfârșitul lunii. Totul se duce pe mâncare, facturi și rate, într-o economie care parcă lucrează împotriva propriilor cetățeni. Salariile au crescut pe hârtie, dar prețurile au luat-o razna. Inflația, taxele și … - Veniturile reale ale pensionarilor au scăzut cu 15% față de 2024
Deși guvernul se laudă cu „creșteri de pensii”, adevărul este altul: veniturile reale ale pensionarilor au scăzut cu aproximativ 15% față de anul 2024. Motivul este simplu — prețurile produselor de bază, cele pe care vârstnicii le cumpără zilnic, au crescut mult mai repede decât pensiile. Lapte, pâine, ulei, medicamente, întreținere — toate s-au scumpit, … - Medicamentele pentru bătrâni și-au dublat prețul în doar patru ani
Pentru milioane de vârstnici din România, farmacia a devenit locul unde se face zilnic o alegere imposibilă: între sănătate și mâncare. În ultimii patru ani, prețurile medicamentelor s-au dublat, iar veniturile pensionarilor abia au ținut pasul cu inflația. Pastilele care odinioară costau câțiva lei au ajuns astăzi un lux, iar mulți bătrâni își împart tratamentele …
