29 iulie – Ziua imnului naţional al României

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Sursa: www.agerpres.ro
- Călin Georgescu, atacuri în rafală la adresa lui George Simion
Liderul suveranist Călin Georgescu a trimis mai multe săgeți către AUR și liderul formațiunii, George Simion. Georgescu a ținut să sublinieze că nu se asociază cu nicio formațiune politică. Totodată, liderul suveranist a transmis că în România, puterea și opoziția sunt unite de infracționalitate. Călin Georgescu a fost întrebat la Realitatea Plus care este relația sa cu … - Cum își păcălește Simion parlamentarii să îi plătească datoria de 5 milioane de euro la Maricel Păcuraru
Trădătorul Simion a găsit o nouă metoda de a fura bani de la colegii de partid. George Simion a nenorocit pe viață mai mulți parlamentari pe care i-a pus să împrumute partidul cu peste 2 milioane de euro, bani oferiți personal de Maricel Păcuraru. Tribunalul Ilfov a început să respingă cererile de restituire a banilor … - UDMR s-ar putea asocia cu AUR via PSD
Discuțiile pe buget țin coaliția în tensiune. Atacurile s-au intensificat, iar strategiile sunt analizate la sânge în interiorul partidului, pentru a puncta electoral. Spre exemplu, UDMR se întâlnește într-o ședință la ora 17.30 pentru a stabili de partea cui se vor poziționa în ceea ce privește votul asupra bugetului. Subiectul principal al discuțiilor din interiorul … - Înregistrare cu Sebastian Ghiță care îl acuză pe Călin Georgescu: „A venit la Belgrad în 2021 să ceară contacte cu ruși și sârbi”
„Eu sunt deja pe drumul luminii, eu sunt președintele României”, susține fugarul Sebastian Ghiță că i-ar fi spus Călin Georgescu la Belgrad, cu trei ani înainte de candidatura sa la prezidențiale 2024. O înregistrare audio publicată de jurnalistul Cristi Ciupercă duminică și preluată ulterior de România TV, televiziunea lui Sebastian Ghiță, redă o serie de … - Noua schemă NORDIS: Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă
Sorin Grindeanu și-a vândut vila din Giroc, localitate lângă Timișoara, în septembrie 2022. A încasat 350.000 de euro pe imobil, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă. Vilă de 205 mp, construită în 2007 Sorin Grindeanu locuiește într-o vilă din Giroc din 2007, potrivit declarațiilor sale de …




